Belgia și alte 11 state UE sub supravegherea fiscală a Comisiei Europene din cauza deficitelor bugetare și a datoriilor publice mari

Comisia Europeană a plasat Belgia sub supraveghere fiscală, alături de alte 11 state membre (Cehia, Estonia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda) din cauza deficitului bugetar și a datoriei publice foarte mari.

Decizia de miercuri a Comisiei Europene este un prim pas în așa-numita „procedură de deficit excesiv”. Belgia a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,4%, în timp ce conform regulilor bugetare europene acesta poate fi de maximum 3% din PIB (produsul intern brut este valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor produse într-un an)

Mai mult, Belgia se luptă cu o rată mare a datoriei publice. La sfârşitul anului trecut aceasta era de 105,2% din PIB (adică țara datorează creditorilor mai mult decât valoarea capitalurilir sale). Comisia Europeană consideră că un stat membru încalcă regulile europene privind datoria publică dacă rata acesteia este mai mare de 60% și nu sunt prevăzute pârghii suficiente de scădere.

Executivul european urmează să elaboreze un plan național care ar trebui să readucă Belgia pe calea bugetară corectă. Planul poate cuprinde măsuri concrete pe care viitorul guvern trebuie să le ia într-un termen limită. Statele membre care nu respectă măsurile impuse de Comisie riscă o amendă europeană, dar acest ultim pas vine abia la sfârșitul unui proces lung, pentru că planurile de reducere a deficitelor bugetare se implementează pe perioade lungi între 4 și 7 ani.

Belgia, care nu are încă un guvern politic în urma alegerilor din 9 iunie, trebuie să transmită Comisiei Europene în septembrie un plan multianual care să clarifice modul în care se intenționează atingerea obiectivele impuse. Apoi, un stat membru poate negocia în funcțje de contextul politic și economic în care se află pentru a ajunge la un acord cu Europa. Iar procesul poate începe în contextul bugetului pe 2025.

În previziunile sale economice, Comisia Europeană a estimat luna trecută că deficitul bugetar belgian amenință să crească la 4,7% din PIB până la sfârșitul anului viitor. Biroul Federal de Planificare prognozează un deficit de 4,5% pentru anul acesta și de 5,3% pentru anul viitor. În bani, vorbim de un deficit de 31 de miliarde de euro în 2024 și de 40 de miliarde de euro anul viitor. Rata datoriei, care indică măsura în care datoria este acoperită de capitaluri proprii, amenință să crească la 106,6% din PIB în 2025.

Cifrele Biroului Federal de Planificare arată costuri în creștere cu dobânzile la datorie, după o scădere de aproximativ 3 decenii. Cheltuielile pentru pensii au crescut, în principal ca urmare a îmbătrânirii populației. Biroul de planificare se așteaptă la o creștere medie anuală de 2,7%, aproape dublu față de creșterea PIB-ului, care este estimată la 1,4%. Apărarea înghite și ea resurse importante, o consecință indirectă a războiului din Ucraina. Aceste cheltuieli se ridică în prezent la 1,1% din PIB, dar intenția este de a le mări la 2%.

Creșterea economică nu pare să fie suficient de puternică și nu generează suficiente venituri pentru a compensa majorările cheltuielilor și creșterea costurilor cu dobânzile. De aceea bugetul se colorează în roșu.

Datoria belgiană nu reprezintă doar datoria la nivel federal, ci și datoriile regiunilor. Ponderea datoriei guvernului federal amenință să crească de la 70% anul trecut la aproape 90% în 2029, datorită creșterii cheltuielilor pentru pensii, sănătate, invaliditate, apărare și costurile cu dobânzile. Deficitele din Flandra și din Valonia sunt reduse treptat, dar acest lucru nu se aplică Comunității Francofone și Regiunii Bruxelles.

Problema financiară esre așadar serioasă. Noile guverne vor trebui să rezolve acest lucru sub presiunea Comisiei Europene. Căile clasice de rwzolvare a unor astfel de chestiuni bugetare sunt trei: căutarea de venituri suplimentare (de multe ori acest lucru înseamnă taxe suplimentare), neexecutarea cheltuielilor planificate (investiții) și economii (tăieri de beneficii).

Negocierile pentru viitoarele guverne arată diferențe de abordare a chestiunilor financiare. N-VA vrea o reformare radicală a finanțelir belgiene. Cam pe aceeași linie sunt și liberalii francofoni de la MR care vor mai puține cheltuieli bugetare. Limitarea în timp a ajutorului de șomaj pare să nu mai fie o piedică în negocieri pentru Vooruit, socialiștii flamanzi. Vă reamintesc că socialiștii francofoni (PS) merg în opoziție.

Chestiunile care pun la încercare negocierile politice sunt economiile cu pensiile și sănătatea. Vooruit, CD&V și Les Engagés sunt precauți, socialiștii sugerând impozitarea suplimentară a veniturilor din activele mari, dar N-VA și MR nu vor să audă de așa ceva. Cert este că viitorul executiv trebuie să vină cu un plan de reducere drastică a cheltuielilor publice pentru a ajunge la cifrele țintă impuse de tratatele europene.