BCE își continuă politica monetară anti-inflaționistă și ridică dobânzile cheie la niveluri record

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, joi, că își continuă politica monetară anti-inflaționistă și majorează dobânzile cheie cu 0,25%. Ratele dobânzilor ajung astfel la niveluri pe care nu le-am mai văzut din 2001, respectiv 2008. Este a noua majorare a dobânzilor cheie din ultimul an, în încercarea de a ține sub control creșterea generală a prețurilor în zona euro. După ce în ultimii doi ani, am avut niveluri record ale inflației, care a revenit la două cifre în multe state membre, inclusiv în Belgia în lunile de final de 2022.

Rata dobânzii la facilitatea de depozit, adică dobânda pe care BCE o plătește băncilor comerciale pentru excedentul de lichidități depus zilnic, ajunge la 3,75%, un nivel pe care nu l-am mai întâlnit din mai 2001.

Rata dobânzii de refinanțare, pe care băncile o plătesc pentru a împrumuta bani de la BCE cu scadența la o săptămână, urcă la 4,25%, un nivel nemaivăzut din toamna anului 2008.

Iar cea de-a treia dobândă cheie, rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală, la care băncile se pot împrumuta de la o zi la alta, este majorată la 4,5%, un nivel cu care nu ne-am mai întâlnit tot din 2008.

Din reacțiile oficiale, nu se poate anticipa care vor fi pașii următori ai BCE. „Ratele dobânzilor cheie ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive, atât timp cât este necesar, pentru a se asigura că inflația revine la ținta pe termen mediu de 2% cât mai curând posibil”, se arată în comunicatul guvernatorilor BCE.

În iunie, Consiliul Guvernatorilor BCE avertiza că dobânzile vor fi „ridicate la niveluri suficient de restrictive” și „menținute la aceste niveluri atâta timp cât va fi necesar”. Noua formulare permite BCE să mențină ratele neschimbate sau să continue să le majoreze în septembrie.

BCE intenționează, astfel, să contracareze inflația, care rămâne prea ridicată în zona euro. Potrivit ultimelor cifre publicate de Eurostat, oficiul european de statistică, indicele prețurilor de consum a fost de 5,5% în iunie, față de 6,1% luna precedentă. Inflația de bază, care exclude prețurile la energie, alimente, alcool și tutun, a crescut luna trecută la 5,5%, de la 5,3% în mai. În timp ce BCE face eforturi să o reducă la 2%.

„Inflația continuă să scadă, dar este în continuare prea ridicată pentru prea multă vreme”, sunt de părere guvernatorii băncilor naționale din zona euro care afirmă că „evoluțiile din piață arată că inflația va scădea în continuare”, dar nu atât de repede cum își doresc guvernatorii și va rămâne, deci, peste ținta dorită.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat, la conferința de presă obișnuită, că orientarea viitoare a politicii monetare va depinde de datele economice. „Datele și analiza noastră vor determina calea de parcurs”. La întâlnirile viitoare, „am putea merge mai departe cu creșterea dobânzilor sau le putem lăsa neschimbate”, a conchis ea.

Ce înseamnă deciziile de joi ale BCE?

Când se modifică ratele dobânzilor cheie, acest lucru se reflectă inclusiv în împrumuturile bancare, creditele ipotecare, ratele dobânzilor la depozitele bancare și alte instrumente de investiții. Adică, se scumpesc creditele, iar acest lucru se reflectă și în afara zonei euro. Ratele mai mari ale dobânzilor cheie sunt menite să țină sub control așteptările inflaționiste.

Atâta vreme cât piața reacționează la un nivel ridicat al inflației, adică salariații și întreprinderile cred că prețurile se vor menține ridicate pentru o perioadă lungă, este posibil ca lucrătorii să ceară salarii mai mari, iar angajatorii ar putea, la rândul lor, să-și impună propriile condiții care să se reflecte în prețuri. Economiștii denumesc acest proces “spirala salarii-prețuri”.

De aceea BCE intervine pe piață prin măsuri restrictive de politică monetară pentru a scumpi împrumuturile, dar a încuraja economisirea banilor, deci depozitele bancare, și a preveni o astfel de spirală. De fapt, BCE vrea să se asigure că piața se temperează, iar întreprinderile, lucrătorii și investitorii au încredere că inflația va scădea la 2% pe termen mediu.