17 martie 2020: Cinci ani de la anunțul prin care Belgia impunea restricții sanitare severe la debutul pandemiei de Covid-19

Pe 17 martie 2020, la debutul pandemiei de Covid-19, prim-ministrul belgian Sophie Wilmès anunța măsuri sanitare restrictive severe. Din 18 martie 2020 adulții nu mai mergeau la serviciu și nici copiii la școală. Rămâneau activi doar cei din sectoare esențiale – spitale, poliție, pompieri etc.

Imediat ne-am confruntat cu rafturi goale în magazine. Lipseau alimente esențiale și hârtia igienică. Doar un singur membru al familiei putea să meargă la supermarket pentru a cumpăra cele necesare. Ne protejam cu mănuși, iar dezinfectantul a devenit nelipsit din cotidian. S-au impus celebra distanță de 1,5 metri și regulile de bază care priveau spălatul mâinilor, strănutul în cot sau aerisirea încăperilor.

Au urmat testele de depistare a coronavirusului și măștile bucale impuse peste tot în Valonia și la Bruxelles și în zonele foarte aglomerate din Flandra. Apoi, carantina pentru cei care călătoreau și izolarea pentru cei bolnavi. A venit și vaccinarea în masă a populației, belgienii având cifre record care mergeau spre 90%. Belgia a anunțat peste 32.000 de morți de coronavirus, majoritatea oameni vârstnici de peste 65 de ani.

Primele relaxări au venit în mai, la peste 6 săptămâni de izolare. Apoi am putut călători peste granițe din iunie, iar copiii s-au întors fizic la școală. Au urmat doi ani cu restricții severe mai ales iarna. Iar de pe urma pandemiei, putem spune că am rămas cu telemunca drapt obicei pe care îl păstrăm și astăzi. Și cu digitalizarea rapidă a serviciilor administrative din dorința de a evita cât mai mult contactul fizic cu cei din jur și a preveni răspândirea virusului.