Ziua Limbii Române: Suntem 28 de milioane de vorbitori de română la nivel mondial

Pe 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române. Între limbile romanice, limba noastră este a cincea după numărul de vorbitori, după spaniolă, portugheză, franceză și italiană. La nivel global, 28 de milioane de persoane vorbesc românește, iar pentru 24 de milioane româna este limbă maternă. Ziua Limbii Române se sărbătorește oficial în România din 2011 și în Republica Moldova din 1990. O zi care subliniază importanța limbii române în afirmarea identității naționale și culturale. 

17 milioane de vorbitori se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una dintre cele şase limbi oficiale, potrivit TVR.

De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.

Limba noastră românească este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Româna este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.

Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Belgia, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.

Graiurile româneşti

Cu mici deosebiri de accent sau de pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă pe teritoriul României, indiferent de zona geografică. Iar în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri.

Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară atât prin pronunția intensă a consoanei ş, cât și prin folosirea multor regionalisme sau prin unele diferenţe de gramatică.

Graiul ardelenilor este molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane. Ambele au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară.

Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinți au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc și graiul bănăţean.

Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau de sârbi, dar şi de diversele mode ale timpului, potrivit aceleiași surse.