Supermarketurile rămân cu 27% mai scumpe decât în 2022, deși prețurile s-au mai stabilizat în ultima vreme
Ca în fiecare lună, Asociația pentru protecția consumatorilor, Test Achats/ Test Aankoop face un bilanț al inflației alimentare. De trei ani, asociația înregistrează, în fiecare lună, evoluția prețurilor în șapte lanțuri de supermarketuri (Albert Heijn, Carrefour, Colruyt, Cora, Delhaize, Aldi și Lidl).
Comparativ cu decembrie 2023, inflația a fost de 2,81% în decembrie 2024. Cu alte cuvinte, coșul de cumpărături costă cu 2,81% mai mult decât acum un an, adică ce cumpăram cu 100 de euro în 2023, ne -a costat 102,8 euro în decembrie anul trecut. O cifră în scădere ușoară după cinci luni de creșteri neîntrerupte. „Inflația rămâne totuși mai mare decât în ianuarie 2022, prima dată când a fost depășit pragul inflației de 2%. Întregul coș Test Achats rămâne cu 27% mai scump decât la acel moment”, precizează asociația.
Pe parcursul anului trecut, cele trei produse care s-au scumpit cel mai mult sunt: ciocolata neagra (+33%), uleiul de masline (+24%) si sucul de portocale (+21%). Dacă privim mai pe larg, categoriile de produse care s-au scumpit semnificativ în ultimele douăsprezece luni sunt băuturile răcoritoare (+7%), produsele de bază – zahăr, făină, cafea etc. (+5%), fructele (+5%) și produsele de la raionul de pește (+4%).
Sunt și produse care s-au ieftinit cum ar fi conopida (-14%), salata iceberg (-13%) și folia de plastic (-9%). S-a mai observat o scădere la prețurile legumelor – cu excepția cartofilor (-4%), a produselor din hârtie – prosoape de hârtie, șervețele și hârtie igienică – și a altor folii alimentare – de aluminiu, de exemplu – (-3%).
În 2025, Biroul de Planificare se așteaptă la o scădere a indicelui prețurilor de consum, cu o inflație generală sub 2% în a doua jumătate a anului. „Scăderea ar trebui să fie legată de prețurile energiei și de stabilizarea costurilor materiilor prime. Dar previziunile pot fi alterate de prețurile alimentelor care sunt deosebit de sensibile la efectele în cascadă, unele previzibile, precum indexările salariale în sectoarele agroalimentare, altele mai puțin, precum costurile energiei și transportul, telecomunicațiile, eventualele crize care ar putea apărea etc.) amintește Test Achats, care menționează și posibilul impact al acordurilor de liber schimb semnate la nivel european.
