Parlamentul European dă undă verde noilor reguli bugetare

Parlamentul European a aprobat marți noile reguli bugetare europene. Conform acestora, statele membre trebuie să lucreze pentru un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut pe o perioadă de 4 până la 7 ani.

Instituțiile europene vor să monitorizeze mai strict bugetele statelor membre. Vechile reguli au fost suspendate în timpul crizei corona și nu au fost republicate de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Prin urmare, Comisia Europeană a propus în aprilie 2023 să preia din nou frâiele în cazul statelor membre care au deficit bugetar ridicat și datorii publice mari. Acestea trebuie să urmeze o așa-numită „cale de referință” de 4 până la 7 ani pentru a readuce deficitul bugetar la 3%. Apoi, diferența între cheltuielile publice și venituri trebuie să coboare spre 1,5%.

Pentru Belgia, noul regim bugetar ar impune un efort anual de 0,57% din produsul intern brut, fiind vorba despre o medie pe perioada maximă de redresare de 7 ani. Adică, este vorba de un efort bugetar de 3,4 miliarde de euro pe an, potrivit ministrului de Finanțe, Vincent Van Peteghem. Belgia a avut un deficit de 4,4% din PIB în 2023, semnificativ peste pragul de 3% dorit de instituțiile europene.

Noile reguli bugetare sunt criticate atât de sindicate, cât și de politicienii de stânga. Sindicatele europene au ieșit în stradă pentru a atrage atenția asupra unei perioade iminente de austeritate, odată cu implementarea acestor norme. Ceea ce ar avea consecințe directe asupra puterii de cumpărare a cetățeanului european.

Partidele de stânga au criticat regulile în timpul dezbaterii din Parlamentul European de la Strasbourg, pentru că, potrivit unora, acestea ar inhiba, de exemplu, investițiile verzi. În plus, sunt multe promisiuni electorale care nu ar putea fi puse în practică, dacă se pun în aplicare aceste reguli bugetare.

De cealaltă parte a eșichierului politic, au fost voci care au subliniat că nu se merge suficient de departe pentru a pedepsi statele membre care nu vor respecta noile reguli.

Pentru Belgia, N-VA, CD&V și Open VLD au votat în favoarea noului cadru bugetar. Vlaams Belang, Vooruit, Groen și PVDA au votat împotrivă.

Dar ce s-a votat concret la Strasbourg și ce urmează?!

Deputații europeni au consolidat în mod semnificativ regulile pentru a proteja capacitatea unui guvern de a investi. Va fi mai dificil pentru Comisia Europeană să plaseze un stat membru într-o procedură de deficit excesiv, dacă sunt în desfășurare investiții esențiale. Apoi, toate cheltuielile naționale pentru cofinanțarea programelor UE vor fi excluse din calculul cheltuielilor guvernamentale, creându-se astfel mai multe stimulente pentru investiții.

Țările cu datorii mari vor fi obligate să aplice diminuări de 1% pe an, dacă datoria lor este peste 90% din PIB și de 0,5% pe an, dacă datoria este între 60% și 90%.

La cererea deputaților europeni, țările cu deficit excesiv și/sau datorie mare pot solicita discuții cu Comisia înainte ca aceasta să ofere îndrumări cu privire la constrângerile legate de cheltuielile publice. Acest lucru ar oferi mai multe oportunități respectivului guvern de a-și prezenta argumentele legate de anumite puncte vulnerabile. Un stat membru poate solicita prezentarea unui plan național revizuit, dacă există circumstanțe obiective care împiedică implementarea acestuia, de exemplu o schimbare a guvernului.

Rolul instituțiilor fiscale naționale independente – însărcinate să verifice bugetele guvernamentale și previziunile fiscale – a fost considerabil consolidat de europarlamentari pentru a se asigura un proces mai stabil și o rată mai mare de acceptare a planurilor naționale.

Consiliul trebuie să dea acum aprobarea formală a noilor reguli. Odată adoptate, acestea vor intra în vigoare în ziua publicării lor în Jurnalul Oficial al UE.

Statele membre vor trebui să își prezinte primele planuri naționale până la 20 septembrie 2024. Toate țările vor furniza planuri pe termen mediu care să prezinte obiectivele de cheltuieli și modul în care vor fi întreprinse investițiile și reformele. Statele membre cu niveluri ridicate ale deficitului sau datoriei vor primi îndrumări pre-plan privind obiectivele lor de cheltuieli. Pentru a asigura cheltuieli sustenabile, au fost introduse garanții de referință numerice pentru țările cu datorii sau deficit excesiv. Regulile vor pune un mai mare accent pe încurajarea investițiilor publice în domenii prioritare. Totodată, sistemul va fi mai bine adaptat fiecărei țări, de la caz la caz, față de abordarea universală de până acum și va lua în considerare mai bine preocupările sociale la nivelul fiecărui stat membru.