Oana Topală: Insula plutitoare și bulgării de zăpadă. O poveste de la 1671

Vineri ne delectăm ca de obicei cu poveștile Oanei Topală care ne invită la curtea regală a Franței în 1671 să “gustăm” delicatesele maestrului Vatel.

În limba lui Ludovic al XIV-lea și a lui Marie-Antoinette, rețetele de gală din bucătăria franțuzească sună precum clinchetul unei lingurițe de argint într-un bol de porțelan de Sèvres.

În bucolicul veac al XVII-lea, Franța s-a îmbogățit cu povestea unui bucătar orgolios și perfecționist. Nimic nu trebuia să-i strice armonia tabloului gastronomic, asemenea unui picturi renascentiste.

Acest personaj fabulos se numea Vatel și se născuse la Tournai, cândva, prin anii 1625-1635, sub numele Fritz-Karl Wattel. A intrat ucenic timp de șapte ani la un mare patiser. S-a desăvârșit apoi în breasla de aur a bucătarilor, ajungând până la castelul Vaux-le-Vicomte al bogatului ministru de finanțe Nicolas Fouquet.

Chantilly

Pentru Prințul de Condé, Vatel a plăsmuit crema Chantilly, un desert somptuos, purtând numele castelului din poveste. Frișca, aromatizată cu semințele dintr-o păstaie de vanilie adusă tocmai din Madagascar, trebuia să fie ușoară ca bezeaua din albușuri, decorată cu fructe roșii de pădure.

Un aprilie luminos din 1671

Într-un aprilie luminos din 1671, la castelul Chantilly, cu turnuri și bastioane, înconjurat de ape și păduri, era așteptat „Regele Soare”. Îl însoțeau 600 oaspeți de vază, nobili, înalți prelați și suita regală.

Rafinatul meniu pe care Vatel îl propusese atunci propus pentru cina de gală de la castelul Chantilly în onoarea Suveranului era unul de mare savoare:

Fileuri de anșoa Sevigne, servite cu maioneză, trufe, feliuțe subțire de ouă răscoapte și carpaccio de sfeclă făcut la cuptor – totul clădit pe un pat de frunze fragede de lăptucă. […]

Vă invit să descoperiți restul meniului în articolul – Insula plutitoare și bulgării de zăpadă. O poveste de la 1671 – pe blogul Oanei – Literatură și delicatese!

CATEGORIES
TAGS

COMMENTS

Wordpress (0)