Negocierile pentru bugetul federal între reducerea deficitului, reforma fiscală și criza energetică

Încep negocierile pentru bugetul federal. Guvernul intră într-un conclav care ar trebui să dureze zece zile. Facturile la energie și puterea de cumpărare sunt pe agenda discuțiilor.

Un prim Consiliu de Miniștri restrâns s-a întrunit miercuri la prânz pentru a lansa discuțiile care vizează bugetele de stat pe 2023 și 2024. A fost prezentat un cadru general de lucru, guvernul hotărând deja să dedice tot weekendul și săptămâna viitoare pentru negocierile care se anunță dificile.

Ținta este de reducere a deficitului structural estimat la nivel federal de la 3,4 la 3,1% din PIB, pe parcursul a doi ani. Vorbim de un efort de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scrie L’Echo. Ideea este practic de a compensa orice cheltuială structurală care ar periclita acest obiectiv.

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că vorbim de a doua parte a mandatului coaliției Vivaldi. În joc intră și ambițiile electorale ale celor șapte partide care formează coaliția.

Conclavul bugetar este structurat în jurul a patru teme socio-economice. Prima se referă la pachetul de bunăstare care se află din nou în mâinile patronatelor și sindicatelor.

„Ne îndreptăm către o repartizare de 100% a sumei fără să atingem legea din 96”, indică o sursă guvernamentală. Aici nu par să fie mari probleme.

Conclavul ar trebui să aducă, de asemenea, măsuri fiscale menite să crească puterea de cumpărare prin reducerea taxelor pe muncă, o reformă a pieței muncii axată mai ales pe meseriile pentru care există o lipsă acută de lucrători și, în sfârșit, măsuri menite să susțină competitivitatea companiilor.

Mai există o componentă de securitate și justiție, dar dosarul energetic este cel care se pare că va da cele mai multe bătăi de cap celor șapte parteneri ai Vivaldi. În dezbatere va fi o reformă a accizelor la energie la care miniștrii De Finanțe și al Energiei lucrează de câteva luni.

O altă preocupare majoră este un posibil efect capcană al extinderii tarifului social pe care guvernul vrea să-l reformeze. Având în vedere creșterea prețurilor la energie, acest avantaj ar putea descuraja munca în rândul categoriilor cu salarii mici și, prin urmare, ar putea pune probleme în privința locurilor de muncă și a ambiției guvernamentale de a avea o ocupare de 80%.

Superprofiturile sunt un alt capitol important pe masa negocierilor guvernamentale.

Presa belgiană scrie că este doar o bază de lucru, în timp ce noi cheltuieli legate de creșterea prețurilor la energie sau indexări din sfera bugetarilor, care nu sunt luate în considerare, ar trebui puse pe masă de către miniștrii de resort.

Guvernul se va întâlni, din nou, vineri pentru o nouă rundă de discuții, după o zi de joi dedicată întâlnirilor dintre cabinetele ministeriale. Intenția este ca bugetul să fie gata până pe 10 octombrie. Scopul este de a transmite Comisiei Europene un proiect de plan bugetar până cel târziu la 15 octombrie.

Partenerii de coaliție și-au făcut cunoscute intențiile înainte de începerea negocierilor.

Premierul intenționează să reducă deficitul bugetar cu 1,7 miliarde de euro mai mult decât era planificat anterior. În cadrul discuțiilor preliminare, guvernul a convenit asupra unei rate anuale „fixe” de 0,2%. În funcție de creșterea economică, ar putea fi inclus un efort „variabil”. Cu toate acestea, deoarece creșterea este lentă din cauza diferitelor crize, această cifră este limitată la 0,15% pe an pentru următorii doi ani.

Deficitul bugetar ar urma să fie apoi redus cu 4 miliarde de euro în 2023 și 2024, astfel încât guvernul și-ar încheia mandatul cu un deficit de puțin peste 3%. Cifra este importantă deoarece, conform tratatului de la Maastricht, statele membre europene trebuie să aibă deficitele bugetare sub 3%. Comisia Europeană a decis să le permită o mai mare flexibilitate din cauza crizelor succesive, dar premierul vrea ca Belgia să prezinte un plan fiscal credibil.

Liberalii francofoni par deschiși la negocieri și compromisuri, deși vin cu o serie de propuneri concrete. În primul rând o reformă fiscală trebuie să fie însoțită de reforma pieței muncii. Pentru a finanța actuala gaură bugetară, rata de ocupare trebuie crescută la 80%, de altfel obiectiv guvernamental, iar veniturile directe ar urca cu 26 de miliarde de euro, cu o perspectivă de 40 de miliarde, dacă se adăugă veniturile indirecte. Liberalii vor să crească puterea de cumpărare a clasei de mijloc printr-o reducere a impozitelor și nu printr-o restructurare a acestora.

A doua propunere liberală ar fi un index defiscalizat, adică un avantaj pentru companii. Salariile sunt indexate, dar angajatorul nu plătește contribuțiile patronale pentru această creștere. Liberalii francofoni vorbesc de aproape un miliard de euro economisit pentru companii.

Socialiștii flamanzi și francofoni vor menținerea TVA de 6% pentru gaz și electricitate și extinderea tarifului social până în 2024, cu amendamentul că flamanzii vor o restructurare a tarifului social pentru a atinge o categorie cât mai largă a populației, chiar dacă în proporții financiare diferite.

Și verzii vor continuarea măsurilor de ajutorare a populației. Aceste măsuri sunt în vigoare până la sfârșitul lunii martie, pe lângă intervenția de 200 de euro din noiembrie și decembrie.

Prim–ministrul este rezervat când vine vorba de impactul structural asupra bugetului al acestor măsuri și așteaptă și intervenția europeană pentru temperarea prețurilor la energie. Premierul este mai degrabă adeptul măsurilor punctuale în ceea ce privește intervenția de criză.