NATO „reafirmă că Ucraina se poate alătura” Alianței, dar în anumite condiții și fără un calendar clar

Ucraina poate deveni membră a NATO dacă toți aliații sunt de acord și sunt îndeplinite anumite condiții, adică după ce războiul se va fi încheiat. Președintele ucrainean Volodimir Zelensk va trebui să se mulțumească deocamdată cu această promisiune, după prima zi a reuniunii de la Vilnius. De asemenea, statele membre NATO promit o procedură de aderare mai rapidă, dar fără un calendar clar. Concluzii care nu îl bucură pe șeful statului ucrainean, vădit nemulțumit de deciziile statelor aliate. Finlanda participă la primul summit în calitate de membră, iar Suedia are undă verde din partea Turciei pentru integrare.

Ucraina

Invazia rusă a Ucrainei și posibila sa aderare la NATO este unul dintre principalele puncte de pe ordinea de zi la summitul de două zile al Alianței militare din capitala Lituaniei, Vilnius. La începutul reuniunii la nivel înalt, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunea că se așteaptă ca aliații să transmită un „semnal clar, unitar și pozitiv” față de aspirațiile euro-atlantice ale statului devastat de război.

După prima zi de summit, Stoltenberg a afirmat că acel mesaj s-a regăsit la finalul discuțiilor. „Am reconfirmat că Ucraina va adera la NATO. Vom trimite o invitație, dacă aliații sunt de acord și o serie de condiții sunt îndeplinite”.

Pentru a deveni membră a NATO, o țară trebuie să aibă acordul tuturor membrilor existenți. Mai mult, un stat aflat în război nu se poate alătura Alianței militare. Condițiile, așa cum scriam, se referă în primul rând la sfârșitul războiului. Iar, deocamdată, nu se întrezărește un final al conflictului. Totodată, statele membre NATO nu au întocmit un calendar concret de aderare. Președintele ucrainean Zelenski, deși este conștient că țara sa nu poate să se alăture NATO atâta timp cât războiul continuă, nu s-a abținut să afirme că este “absurd” faptul că Ucrainei nu i se va oferi un calendar clar. Liderul ucrainean spune că este o dovadă că statele membre NATO nu sunt încă pregătite să primească Ucraina. Cu toate acestea, “NATO îi va oferi Ucrainei securitate, iar Ucraina va face Alianța mai puternică”, a spus Volodimir Zelenski în timpul unui discurs la Vilnius, în fața a mii de lituanieni și ucraineni la un concert.

Jens Stoltenberg a subliniat că cel mai important lucru, în acest moment, este că Ucraina câștigă războiul împotriva Rusiei. Altfel, aliații nu ar discuta despre viitoarea sa integrare.

Statele membre NATO au fost de acord că Ucraina nu va trebui să prezinte un așa-numit Plan de acțiune pentru aderare, un pas care i-ar permite un proces mai rapid decât cel standard, odată ce războiul se va fi terminat.

Ceea ce este clar este că statele membre NATO vor continua să ofere sprijin militar, politic și financiar Ucrainei. Va exista, de asemenea, o nouă structură cu un pachet multianual de ajutor militar. NATO dorește să-i transmită astfel un mesaj clar președintelui rus Vladimir Putin că nu renunță la Ucraina. Acest pachet de sprijin îi va permite Kievului să treacă de la standardele sovietice la cele NATO și să contribuie la reconstrucția sectorului ucrainean de securitate și apărare.

A doua zi a summitului

Miercuri, în a doua zi a summitului, va avea loc prima sesiune a noului înființat „Consiliu NATO-Ucraina”, întâlnire la care aliații și responsabilii ucraineni vor purta discuții „pe picior de egalitate”. Președintele ucrainean va participa la reuniune. Tot miercuri are loc bilaterala Biden-Zelenski, întâlnire confirmată luni seara după ce multă vreme nu a fost clar dacă liderul de la Kiev va fi prezent la summit. „Ucraina trebuie să primească garanții clare de securitate atâta timp cât nu este membră a NATO. Doar în aceste circumstanțe întâlnirea noastră ar avea sens, altfel va fi din nou doar una politică”, spunea Zelenski într-un interviu în ajunul reuniunii, un ton acid cu care liderii aliați par să se fi obișnuit.

Finlanda

Este primul summit NATO pentru Finlanda, stat vecin Rusiei care s-a alăturat Alianței oficial pe 4 aprilie 2023, ca răspuns la invazia Kremlinului în Ucraina. Președintele finlandez, Sauli Niinistö, a participat la prima sa poză oficială de grup.

Suedia

Summitul de la Vilniun a adus vești bune oentru Suedia care a primit undă verde de la Turcia pentru aderare, tot în ajunul reuniunii.

Șeful NATO afirma la conferința de presă de dinaintea summitului că există speranțe pentru un acord. Ceea ce s-a și întâmplat câteva ore mai târziu când a anunțat acordul printr-o fotografie în care Erdogan și premierul suedez, Ulf Kristersson, își strâng mâinile în prezența sa.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a opus multă vreme aderării Suediei, iar luni a declarat chiar că va condiționa parcursul euro-atlantic al statului scandinav de integrarea europeană a Ankarei, proces înghețat de ani buni.

Potrivit președintelui turc, Suedia ar fi prea relaxată față de militanții kurzi care și-au căutat refugiu în țara scandinavă. Erdogan îi consideră „terorişti” care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi a cerut ca Suedia să ia măsuri mai puternice împotriva a ceea ce el numeşte „organizaţii teroriste”. Suedia a răspuns prin înăsprirea legislației, ceea ce facilitează urmărirea penală pentru finanțarea terorismului. În pofida acestui pas, relațiile dintre cele două țări au rămas dificile, până luni seara.