Summitul NATO de la Vilnius: Ce discută aliații și care sunt subiectele sensibile de pe agendă

Liderii statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice se reunesc pe 11 și 12 iulie la Vilnius, în Lituania, pentru discuții despre viitorul NATO, în contextul războiului de la granița estică a Alianței. Este a treia reuniune la nivel înalt, după Bruxelles și Madrid, ambele în 2022, de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Un summit de la care Kievul așteaptă un angajament ferm privind aderarea sa euro-atlantică. Iar o întâlnire confirmată Biden-Zelenski va putea cel puțin transmite mesajul de unitate pe care îl vrea liderul ucrainean. O reuniune care aduce deja vești bune pentru Stockholm , deși venea cu incertitudini, după mișcarea surprinzătoare a președintelui turc Erdogan, din ajunul summitului, prin care condiționa integrarea euro-atlantică a Suediei de aderarea europeană a țării sale.

Ucraina

Actualizare 23:30 – Președintele american, Joe Biden, se va întâlni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la summitul NATO, a confirmat pentru CNN un responsabil apropiat discuțiilor. Întâlnirea va marca un semn de unitate, deoarece participarea lui Zelenski la summit fusese pusă sub semnul întrebării. Cei doi vor discuta despre o viitoare cale prin care țara devastată de război să se alăture Alianței, ceea ce a determinat o oarecare diviziune între lideri. Duminică, Biden afirma că Ucraina nu este pregătită deocamdată să facă parte din NATO, iar războiul trebuie să se încheie pentru a se lua în calcul o viitoare aderare.

Informațiile inițiale: Ucraina va fi, fără îndoială, capul de afiș al discuțiilor. Liderii NATO urmează să aprobe o serie întreagă de măsuri concentrate în jurul Kievului. Iar dacă tonul NATO este precaut, oficialii ucraineni nu-și ascund speranțele pentru un angajament ferm din partea Alianței. Președintele Volodimir Zelenski a cerut duminică, într-un interviu difuzat de ABC News, un răspuns unitar din partea NATO la cererea de aderare a Ucrainei, susținând că este vorba de “o chestiune de voință politică”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat luni care sunt deciziile care se conturează pentru Ucraina: “un pachet multianual de asistență care să asigure tranziția de la echipamentele și standardele sovietice la cele ale NATO, forțele ucrainene devenind astfel interoperabile cu cele ale aliaților”, apoi vor fi o serie de decizii politice și “reuniunea inaugurală a noului Consiliu NATO-Ucraina” la care participă președintele ucrainean Zelenski și care deschide un dialog “de la egal la egal” între aliați și Kiev. Se va discuta, așadar, despre “drumul Ucrainei spre aderarea la NATO”, a mai spus Stoltenberg.

Șeful NATO a vorbit despre desființarea Planului de Acţiune pentru aderarea la NATO, care va face posibil un proces “într-un singur pas” în perspectiva unei viitoare aderări a Ucrainei. Un punct despre care oficialul NATO a precizat că este încă în discuție, în timp ce șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, scria, luni dimineață, pe Twitter că “NATO a ajuns la un consens să renunțe la MAP” în cazul țării sale și saluta această decizie.

Rămâne de văzut cum va fi formulat paragraful din declarația finală care va defini tonul viitoarelor discuții cu Kievul. Stoltenberg afirma, luni, la conferința de presă, că se dorește o formulare cât mai clară. În timp ce președintele american, Joe Biden, tempera, acum două zile, la CNN, entuziasmul ucrainean, afirmând că Kievul nu este încă pregătit să facă parte din Alianță și că războiul trebuie să se încheie pentru ca NATO să ia în considerare aderarea Ucrainei. Și Germania este prudentă în această chestiune, în timp ce gazda summitului, Lituania, prin vocea președintelui său, Gitanas Nauseda, susține că un ton ezitant în discursul Alianței față de Ucraina va fi interpretat de Moscova ca fiind slăbiciune.

Vă reamintesc că Ucraina a primit, alături de Georgia, promisiunea de integrare euro-atlantică în urmă cu 15 ani, în aprilie 2008, la București.

Suedia

Actualizare: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunță pe Twitter că există un acord cu Turcia pentru aderarea Suediei:

“Mă bucur să anunț că, după întâlnirea pe care am găzduit-o cu președintele turc și premierul suedez, președintele Erdogan a fost de acord să înainteze protocolul de aderare al Suediei Marii Adunări Naționale cât mai curând posibil și să asigure ratificarea. Este un pas istoric care îi face pe toți aliații NATO mai puternici și mai siguri.”

Informațiile inițiale: Într-o mișcare surprinzătoare, în ajunul summitului NATO de la Vilnius (Lituania), președintele turc Tayyip Erdogan, a legat aderarea Suediei la NATO de integrarea țării sale în Uniunea Europeană, proces înghețat de ani întregi. Erdogan a afirmat luni că Uniunea Europeană ar trebui să deschidă calea pentru aderarea europeană a Ankarei înainte ca parlamentul turc să aprobe cererea Suediei de a adera la Alianța Nord-Atlantică.

Turcia și UE au lansat discuțiile de aderare în 2005, în timpul primului mandat al lui Erdogan ca prim-ministru, dar procesul este înghețat de ani buni. Relațiile Ankarei cu statele membre au cunoscut suișuri și coborâșuri, drepturile omului fiind mereu subiect de discordie între cele două părți. Dar în ultima perioadă legăturile s-au îmbunătățit, după o criză declanșată de lovitura de stat eșuată în Turcia din 2016 și după tensiunile legate de migrația clandestină care durează cam din aceeași perioadă.

„Facem apel către aceste state care fac Turcia să aștepte la ușa Uniunii Europene de mai bine de 50 de ani”, a spus Erdogan, vorbind înainte de plecarea sa la summitul NATO de la Vilnius.

„În primul rând, veniți și deschideți calea Turciei către Uniunea Europeană și apoi vom deschide calea pentru Suedia, la fel cum am făcut pentru Finlanda”, a spus Erdogan, adăugând că își va repeta apelul în timpul summitului, scrie Reuters. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că NATO și extinderea UE sunt „procese separate”.

„Procesul de aderare pentru fiecare țară candidată se bazează pe meritele fiecăreia în parte”, a spus purtătorul de cuvânt citat tot de Reuters, adăugând că cele două procese nu pot fi legate.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întrebat despre comentariile lui Erdogan, a declarat că, personal, sprijină aderarea Ankarei la UE, și a insistat pe faptul că Suedia îndeplinește deja condițiile necesare pentru aderarea la NATO. „Este încă posibil să avem o decizie pozitivă cu privire la Suedia la Vilnius”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă. “Trebuie să ne uităm la preocupările legitime privind securitatea ale aliaților. Aderarea cât mai rapidă a Suediei la NATO va întări capacitatea noastră de a ne apăra și proteja”, a mai spus Stoltenberg.

Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut aderarea la NATO, renunțând la politicile de neutralitate militară din timpul Războiului Rece, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

În timp ce aderarea Finlandei la NATO a primit undă verde în aprilie, Turcia și Ungaria încă nu au aprobat candidatura Suediei. Stockholmul a făcut eforturi pentru a se alătura blocului la summitul de la Vilnius. Erdogan a menționat că aderarea Suediei depinde de implementarea unui acord încheiat vara trecută în timpul summitului alianței de la Madrid, adăugând că nimeni nu ar trebui să se aștepte la compromisuri din partea țării sale.

Ankara spune că Suedia nu acționează suficient împotriva unor persoane, în principal membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat drept organizație teroristă de Turcia, UE și Statele Unite.