La Praga, liderii europeni caută o soluție coordonată pentru prețurile ridicate la gaze naturale
Actualizare: Se mișcă lent lucrurile la nivel european. Diviziunile dintre statele membre cu privire la plafonarea prețurilor la gaze și tensiunile legate de scutul de 200 de miliarde de euro al Germaniei au dominat discuțiile celor 27 la Praga, la summit informal al președinției cehe a UE.
Deși nu erau așteptate decizii, existau speranțe că discuția informală ar putea duce la progrese în chestiunea energetică și ar putea pregăti terenul pentru un acord finalizat la summitul UE din 20-21 octombrie.
Dar părerile divergente au fost clare înainte chiar ca liderii europeni să înceapă să discute despre cum să scadă facturile la energie și să garanteze aprovizionarea cu gaz pentru iarnă.
Se așteaptă ca executivul european să continue discuțiile cu furnizorii pentru a scădea prețurile la gaze și să anunțe noi finanțări în cadrul planului REPowerEU pentru planul de a renunța la combustibilii fosili din Rusia.
Bruxelles va prezenta, de asemenea, pași suplimentari pentru reformarea pieței de energie electrică până la sfârșitul anului.
Știrea inițială: Șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene discută vineri, la un summit informal organizat de președinția cehă la Praga, pe marginea unei soluții coordonate pentru a tempera prețurile ridicate la gaze.
Belgia le cere statelor membre să trimită un mesaj „ fără echivoc” piețelor, avertizând că Europa nu mai este pregătită să plătească chiar orice preț, potrivit premierului belgian.
“Cel mai important lucru este să transmitem mesajul că noi, cele 27 de state membre, vom lua măsuri împreună pentru a garanta oferta și a scădea prețurile”, a spus el.
Miniștrii energiei din UE au convenit deja vinerea trecută asupra unor măsuri de urgență de reducere a prețurilor la energie, prin reținerea unei părți din supraprofiturile realizate de producătorii de energie electrică ieftină (nucleară, regenerabilă etc.), o contribuție la criză a sectorului fosil și obiective obligatorii de reducere a consumului de energie electrică la orele de vârf. Dar nu a existat consens pe introducerea unui plafon pentru prețurile la gaze.
Deși sunt multe state membre care insistă pe introducerea unui astfel de plafon, Germania, Olanda și Danemarca sunt încă îngrijorate că intervenția puternică pe piețe ar putea afecta livrările de gaze către Europa. Și Comisia Europeană se teme că, odată cu introducerea unui plafon european, vapoarele cu GNL se vor îndrepta spre Asia.
Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a admis pentru prima dată că este deschisă unei soluții temporare de introducere a unui plafon de preț pentru toate gazele naturale importate, nu doar pentru cel din Rusia, idee cu care cochetează de mai multe săptămâni.
Ministrul belgian al Energiei, Tinne van der Straeten, propune un plafon „dinamic” al prețului gazelor, cu un preț variabil care să țină cont de prețurile pieței asiatice. Această soluție ar face posibilă ținerea prețurilor sub control, asigurând în același timp aprovizionarea.
Concluziile summitului informal de vineri se vor materializa în decizii concrete la reuniunea formală din 20 și 21 octombrie de la Bruxelles.
Într-o scrisoare trimisă în avans liderilor europeni, Ursula von der Leyen prezintă încă cinci pași pe care UE i-ar putea folosi pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile vulnerabile în criza energetică.
Deși capacitatea de stocare a gazelor din UE este în prezent la 90%, iar dependența de gazul rusesc, care contribuie la dezechilibrarea pieței, este de 7,5%, există încă îngrijorări cu privire la deficitul de energie în această iarnă.
„Prețurile la gaze au scăzut în ultimele săptămâni, dar rămân încă foarte ridicate și pun o povară grea pe umerii oamenilor și ai economiei noastre. Trebuie să ne protejăm piața internă, care a oferit din nou protecție în fața crizei”, le-a scris von der Leyen liderilor europeni, potrivit Euractiv.
Măsurile sugerate includ două plafoane de preț pentru a limita creșterea facturilor la energie. Primul este un plafon pentru importurile de gaze, întrucât UE nu vrea să plătească chiar oricât pentru gaz.
Măsura ar veni ca răspuns la faptul că bursa olandeză, mecanismul de stabilire a prețurilor pe care se bazează UE, „nu mai este reprezentativă pentru costul gazelor importate”.
Decizia ar fi pusă în aplicare în timp ce UE lucrează la un indice complementar al prețurilor pentru a reflecta mai bine realitatea și „a asigura o mai bună funcționare a pieței, care să ducă la prețuri mai scăzute”.
Dar, pentru că Europa importă aproape tot gazul pe care îl consumă, o intervenție mai profundă va necesita o reducere suplimentară a cererii și solidaritate în aprovizionare între țările UE.
„Vor trebui pregătite obligații mai exigente de economisire a gazelor, posibile prin licitații de reducere a cererii la nivelul UE, precum și prin acorduri de solidaritate obligatorii între statele membre”, potrivit lui von der Leyen.
Cealaltă măsură este plafonarea temporară a prețului gazului utilizat pentru producerea energiei electrice. Bruxellesul este „gata să discute” această măsură, care ar veni în „anticiparea unei reforme structurale a pieței de energie electrică”.
Cu toate acestea, există îngrijorări că acest lucru ar putea crește consumul total de gaze prin stimularea producției de energie din gaze, așa cum s-a întâmplat când Spania și Portugalia au implementat plafonul de preț.