Experții avertizează că tot mai multe persoane vor atinge pragul sărăciei din cauza facturilor mari la energie

Pe fundalul creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, sunt tot mai mulți experți care afirmă că o majorare a costului de trai va aduce tot mai mulți oameni în pragul sărăciei.

Dar ce înseamnă concret, în Belgia, că o persoană sau o familie a atins acest prag?

În 2021, pragul sărăciei a fost stabilit la următoarele niveluri de venit:

– 1.287 euro net pe lună pentru o singură persoană;

– 1.673 euro net pe lună pentru o gospodărie formată dintr-un adult și un copil;

– 2.059 euro net pe lună pentru o gospodărie formată dintr-un adult și 2 copii;

– 1.930 euro net pe lună pentru o gospodărie formată din 2 adulți;

– 2.316 euro net pe lună pentru o gospodărie formată din 2 adulți și 1 copil;

– 2.703 euro net pe lună pentru o gospodărie formată din 2 adulți și 2 copii mai mici de 14 ani.

Aceste venituri minime sunt stabilite, așadar, în funcție de venitul gospodăriei. Dar cum acesta diferă de la o familie la alta, calculul în funcție de diferitele componente ale gospodăriilor se face pe baza unor scale de echivalență.

13,1% din populația Belgiei este expusă riscului de sărăcie, adică riscului de a avea un venit disponibil sub pragul calculat ca risc de sărăcie. Procentul este în scădere din 2018 încoace, când 16,4% din populație era expusă. Dar în 2022, în special din cauza crizei energetice, tendința este de inversare.

Potrivit economistului, Bruno Colmant, intervievat de RTBF Info, este așteptată o creștere majoră a procentului celor care vor fi nevoiți să se descurce cu venituri sub pragul sărăciei.

„Cred că acest procent va crește la 40%. Este uriaș. Va trebui să punem în aplicare măsuri specifice precum limitarea prețului energiei electrice, acordarea de ajutor direct gospodăriilor, așa cum am făcut în timpul crizei covid.”

O creștere a numărului de persoane vizate de pragul sărăciei ar crește și riscul de a vedea fenomene de furie socială, potrivit economistului:

„Vor fi familii care nu vor mai plăti facturile, care se vor “scufunda” în datorii. Văd deja oameni care fac apel la revoltă și neplată atunci când vine vorba de rambursarea facturilor la energie.”

Așa cum este de așteptat, sunt diferențe mari între diferitele regiuni ale Belgiei. Cea mai precară situație este la Bruxelles, unde 24,9% din populație are venituri sub pragul sărăciei. Urmează Valonia, cu provincia Hainaut unde 19,3% din oameni au venituri foarte mici, apoi provincia Liège cu 18,7% și Namur cu 17,2%.

Flandra stă cel mai bine cu doar 6,6% din populație care câștigă sub pragul sărăciei.

Criteriul aplicat pentru calcularea riscului de sărăcie este pragul de 60% din venitul net median și se referă la aplicarea conceptului european de „prag de sărăcie”. Un prag care nu permite unei persoane să trăiască cu demnitate. Conform unui studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare Durabilă (IDD), o persoană singură are nevoie de cel puțin 1.530 de euro/lună pentru a trăi cu demnitate.

Pentru că vorbim de pragul de sărăcie și criza energiei, trebuie să știți că acest prag nu determină dacă o persoană poate accesa tariful social pentru energie.

Acest tarif social se acordă în majoritatea cazurilor automat, neexistând nicio procedură de urmat.

Puteți verifica dacă vă încadrați în criteriile pentru a beneficia de acest tarif social.

Pragul de sărăcie nu determină nici dacă o persoană este eligibilă pentru un venit de integrare socială. Venitul CPAS se stabilește în funcție de componența familiei, venituri și capacitatea de muncă, iar autoritățile spun că solicitările pentru accesarea acestui venit curg în acest moment.