Guvernatorul Băncii Naționale a Belgiei: „Este foarte greu de imaginat revenirea unei crize financiare”

Guvernatorul Băncii Naționale a Belgiei, Pierre Wunsch, consideră că situația băncilor europene nu se compară cu cea a băncilor americane aflate în dificultate.

La finalul unei săptămâni marcate de preocupări serioase pentru sectorul bancar și de o decizie fermă a Băncii Centrale Europene (BCE) de a contracara inflația, guvernatorul Băncii Naționale a Belgiei (BNB), Pierre Wunsch, dă asigurări pentru L’Echo: “Chiar și dacă băncile belgiene ar înregistra pierderi din activele lor la valoarea de piață, ar avea suficient capital”.

Referindu-se la problemele First Republic și Credit Suisse, guvernaatorul BNB spune că „este foarte dificil să găsim un caz în Europa care să fie comparabil cu Silicon Valley Bank sau cu alte bănci cu probleme. Este important să facem o distincție clară între Europa, unde băncile sunt supuse anumitor reguli, și Statele Unite. Credit Suisse este, cred, un caz special. Statele Unite au introdus o excepție: după o decizie din 2018, regulile de la Basel (cerințe de capitalizare bancară, n. red.) nu au fost aplicate pe deplin băncilor regionale. Unele bănci regionale au luat măsuri care le-au expus la riscul de rată a dobânzii (probabilitatea ca investițiile și capitalul să își piardă din valoare din cauza modificărilor ratelor dobânzilor într-un sens nefavorabil n.red.) ceea ce nu s-ar permite în Europa. Pe această bază, am verificat cifrele băncilor la nivel european: este foarte greu de găsit un caz care să fie comparabil cu Silicon Valley Bank sau cu alte bănci aflate în dificultate.“

Pierre Wunsch mai afirmă că băncile belgiene au o situație mai solidă decât media europeană. “Dacă ne uităm la băncile belgiene, acestea sunt mai puternice decât media băncilor europene. Deci, este foarte greu de imaginat revenirea unei crize financiare. Acum totul se rezumă la încredere, iar încrederea este subiectivă și poate fi fragilă. Nu putem exclude niciodată că poate apărea o problemă în Europa cu o bancă mică, prost administrată. Cu toate acestea, nu există niciun semnal în această direcție. Nu vedem un risc de contagiune sau un risc de instabilitate, dacă privim cifrele dintr-o perspectivă rațională. Dacă analizăm sistemul financiar în ansamblu și băncile europene, situația nu poate fi comparată cu cea a băncilor regionale americane.”

Guvernatorul BNB consideră că nu există informații care să sugereze că o creștere a ratelor dobânzilor ar putea afecta băncile europene. “Creșterea dobânzilor le-a afectat. În principiu, este un lucru pozitiv deoarece le oferă o anumită marjă de acțiune în privința depozitelor. Și vedem că dobânzile la depozite cresc, dar lent, în parte pentru că băncile dețin o serie de active care raportează o rată relativ scăzută. Prin urmare, nu sunt în măsură să crească imediat dobânzile. Pe termen scurt, creșterea ratelor dobânzilor are, așadar, un impact pozitiv asupra profitabilității băncilor.”

Despre băncile belgiene, Wunsch susține că “sunt acoperite, fie de depozite, în general de la clienții de retail, care sunt mai stabile decât cele ale clienților mai mari, dar și de pozițiile pe care le-au luat pe piețe sau de active și pasive bine controlate. Rata CET1 (rata capitalului propriu fata de activele imobilizate) a băncilor belgiene este de 17,3%, față de 14,7% în Europa. Poziția lor este așadar mai puternică decât media. De fapt, am făcut testele de stres pentru băncile belgiene. Chiar dacă ar fi să înregistreze pierderi din activele lor la valoarea de piață, ar avea suficient capital.”

Despre impactul Credit Suisse, șeful Băncii Naționale subliniază că situația băncii este în discuție de câțiva ani. „Nu este nimic nou și este firesc ca, dacă apar întrebări cu privire la soliditatea sistemului financiar, piețele să se orienteze spre băncile care par mai slabe. Acum autoritățile elvețiene și Banca Națională Elvețiană au luat toate măsurile pentru a garanta lichiditatea Credit Suisse. În mod evident, ne uităm la expunerea directă a băncilor noastre la criza generată de Credit Suisse, iar cifrele ne arată un impact limitat. Ceea ce este mai dificil de evaluat este expunerea indirectă prin intermediul piețelor financiare. Credit Suisse este un jucător relativ mare pe piață. Nu-mi pot imagina că autoritățile elvețiene nu vor face nimic în cazul unei probleme reale. Probabilitatea ca Credit Suisse să intre în faliment este, în opinia mea, foarte mică. Pentru că, pe de o parte, pe baza cifrelor publicate, situația sa nu este atât de rea în sine, iar , pe de altă parte, autoritățile elvețiene ar interveni dacă va fi necesar pentru că este o bancă sistemică.”

Guvernatorul BNB, Pierre Wunsch, dă asigurări că băncile belgiene și, implicit, economiile populației sunt în siguranță. “Mecanismul european de rezoluție este mai sever pentru băncile mari. În Belgia, ne-am opus acestui lucru prin aplicarea acelorași cerințe MREL (minimum requirement for own funds and eligible liabilities – cerințele minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile, n.red., adică nivelurile necesare de fonduri proprii și pasive eligibile) și băncilor mici, astfel încât diferența în raport cu băncile mari să nu fie atât de mare ca în SUA. Prin urmare, chiar și băncile mai mici, care au în general o suprafață de depozit mai mare, au cerințe ridicate MREL.”

Despre nivelul de lichiditate, Wunsch menționează în același interviu că “băncile belgiene au mult mai multe garanții decât au nevoie. Au, de cele mai multe ori, o bază puternică de depozite, au un spectru larg de active care oferă acces la lichiditățile BCE. În ceea ce privește solvabilitatea, nivelul fondurilor proprii este și el destul de ridicat.”