Dosarul nuclear: Engie cere bani de la guvern pentru menținerea celor două reactoare. Premierul cere asumarea responsabilităților „istorice”
Într-o scrisoare adresată prim-ministrului federal, grupul Engie cere guvernului să participe financiar la extinderea funcționării reactoarelor Doel 4 și Tihange 3 și la eliminarea deșeurilor nucleare rezultate.
În scrisoarea care a ajuns marți pe biroul premierului, șefa Engie, Catherine MacGregor, enumeră o serie de puncte pe ordinea de zi pentru negocierile cu guvernul federal.
Engie crede, de exemplu, că dezmembrarea celor mai vechi cinci reactoare nucleare și investițiile suplimentare în Doel 4 și Tihange 3 implică riscuri financiare prea mari. Deoarece prețurile la energie electrică ar putea să nu rămână la fel de ridicate ca în prezent, veniturile generate de cele două reactoare sunt incerte. Astfel că Engie vrea să împartă riscul și cere guvernului federal, pe lângă plata costurilor de prelungire, să devină și co-investitor al celor două reactoare nucleare în cauză. Acest lucru înseamnă că guvernul va beneficia de profituri, dar își va asuma și pierderile. În calitate de coproprietar, guvernul ar trebui, de asemenea, să plătească pentru o parte din eliminarea surplusului de deșeuri nucleare generate, spune Engie.
Premierul federal a reacționat în parlament și le-a cerut tuturor să-și asume „responsabilitățile istorice” în dosarul prelungirii celor două reactoare nucleare.
Șeful guvernului a refuzat categoric să dezvăluie detalii din negocierile în desfășurare cu Engie, pe care vrea să le conducă cu „discreție”.
„Astfel de negocieri trebuie purtate cu sânge rece și cu respect pentru responsabilitățile fiecăruia, inclusiv pentru responsabilitățile istorice. Trebuie făcute într-o manieră reținută și cu o anumită discreție”, le-a spus premierul deputaților federali.
„Dorința noastră este să găsim un acord. Pentru noi există o singură prioritate: interesul Belgiei și al cetățenilor săi”, a adăugat el.
Apelul la responsabilitate al premierului a vizat în special partidele care au fost la guvernare în legislatura anterioară, inclusiv N-VA, care acum din opoziție, a criticat modul în care este gestionat acest dosar.
În 2003, guvernul Verhofstadt a decis să oprească producerea de energie nucleară în 2025, iar guvernul Michel a confirmat această alegere în 2015.
Costul dezmembrării nucleare este estimat la 41 de miliarde de euro și ar trebui, în principiu, să fie suportat de Engie.
„Guvernul dumneavoastră nu a semnat să preia o factură de 41 de miliarde de euro […] Este exclus ca plătitorul de taxe belgian să plătească factura deșeurilor nucleare”, a comentat deputatul Samuel Cogolati (Ecolo-Groen).
Rezultatul negocierilor rămâne incert. Marie-Christine Marghem (MR), ministrul Energiei în legislatura anterioară, consideră că decizia de prelungire a funcționării celor mai tinere două reactoare, decisă de actualul guvern, constituie un angajament care trebuie dus la bun sfârșit.
