Deputații europeni adoptă, în premieră mondială, legislația care reglementează inteligența artificială – AIAct
Deputații europeni au adoptat miercuri, la Strasbourg, în premieră mondială, reguli de reglementare a inteligenței artificiale. În era în care ChatGPT, al start-up-ului californian OpenAI, este capabil să scrie eseuri, poezii sau traduceri în câteva secunde, legislația europeană vine să reglementeze această nouă dimensiune a realității. Un cotidian în care inteligența artificială creează fotografii sau videoclipuri false care manipulează extrem de ușor opinia publicului.
Noul text reglementează și interzice „practici inacceptabile în Europa cum ar fi recunoașterea emoțiilor la locul de muncă sau deducerea apartenenței etnice sau religioase a unei persoane pe baza datelor biometrice”.
Este un regulament „istoric, de pionierat”, potrivit eurodeputatului român, Dragoș Tudorache (Renew Europe), coraportorul acestui dosar important. Uniunea Europeană (UE) „își joacă rolul pe scena internațională” și „nu doar creează reguli, ci le exportă”.
“AIAct duce dezvoltarea inteligenței artificiale într-o direcție în care oamenii dețin controlul asupra tehnologiei și în care tehnologia ne va ajuta să valorificăm noi descoperiri pentru creșterea economică, progresul societății și pentru a debloca potențialul uman.”
Legislația prevede o abordare pe două niveluri. Modelele AI „de uz general” vor trebui să respecte obligațiile de transparență, precum și regulile europene privind drepturile de autor.
În ceea ce privește sistemele considerate „cu risc ridicat” – utilizate de exemplu în infrastructura critică, educație, resurse umane, aplicare legislativă – acestea vor fi supuse unor cerințe mai stricte. De exemplu, textul stabilește necesitatea unei analize obligatorii de impact asupra drepturilor fundamentale. Imaginile, textele sau videoclipurile generate artificial (deep fakes) trebuie să fie clar identificate ca atare.
Textul intenționează, de asemenea, să interzică sistemele de evaluare a cetățenilor sau de supraveghere în masă utilizate în China, sau chiar identificarea biometrică de la distanță a persoanelor în locuri publice. În acest ultim punct, statele membre au obținut derogări pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi prevenirea amenințării teroriste sau căutarea țintită a victimelor.
Legislația europeană prevede mijloace de supraveghere și sancțiuni odată cu crearea unui birou european de IA, în cadrul Comisiei Europene. Va putea aplica amenzi de la 7,5 milioane de euro sau 1,5% din cifra de afaceri până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală, în funcție de infracțiunea și dimensiunea companiei.
Comisarul european Thierry Breton, responsabil de dosar afirmă că textul oferă „un echilibru just între managementul riscului și promovarea inovării”.
Sunt și temeri legate de noua legislație exprimate de lobby-urile sectoriale citate de presa internațională. „Multe dintre aceste noi reguli rămân neclare și ar putea încetini dezvoltarea și implementarea aplicațiilor inovatoare.”
La rândul lor, Observatorul Multinațional (Franța), Observatorul “Corporate Europe” (Belgia) și LobbyControl (Germania) se tem că, dimpotrivă, companiile de lobby vor slăbi punerea în aplicare a regulilor referitoare la IA.
„Multe detalii ale Actului AI rămân deschise și trebuie clarificate […], de exemplu în ceea ce privește standardele, pragurile sau obligațiile de transparență. Compoziția consiliului consultativ al noii Agenții Europene pentru IA rămâne, de asemenea, neclară”, au avertizat organismele într-o declarație comună.
Textul aprobat de deputați europeni urmează să treacă oficial și de Consiliu pentru a fi integrat în legislația UE.
