Ce se știe despre cazurile de hepatită acută severă la copii raportate de mai multe țări, inclusiv de Belgia și România

Este chestiunea medicală care ne preocupă pe toți în acest moment: cazurile de hepatită acută severă la copii pentru care specialiștii nu au încă răspunsuri clare.

Sunt 190 de cazuri raportate în zece țări, inclusiv Belgia și România. Cele mai multe s-au înregistrat în Regatul Unit – 114, apoi în Spania – 13, Danemarca – 6, Irlanda – 5, Țările de Jos (Olanda) și Italia – 4, România, Franța și Norvegia – 2, iar în Belgia un caz. Alte cazuri au fost raportate și în afara Europei, în Israel și Statele Unite.

Copiii afectați au vârste cuprinse între o lună și 16 ani și au avut hepatite de severitate diferită. În 17 cazuri, tabloul clinic a fost sever și a necesitat transplant hepatic, iar un copil a murit.

Simptomele semnalate în aceste cazuri sunt în principal icterul (pielea și fundul ochiului de culoare galbenă), diareea, vărsăturile și durerile abdominale.

În cazul acestor copii, cele mai frecvente virusuri care provoacă hepatită virală acută (de la A la E) nu au fost depistate în analizele de laborator. În plus, copiii nu au călătorit în afara țărilor lor, ceea ce îi face pe specialiști să ia în considerare drept posibilă cauză un alt virus. În prezent sunt studiate cu mare prudență trei posibile cauze.

Cea mai probabilă, spun medicii, este prezența unui adenovirus uman F41, depistat la aproximativ trei sferturi dintre copiii cu hepatită severă acută. Acest virus provoacă, în general, gastroenterită acută, mai ales la copii. Specialiștii încearcă să afle dacă nu cumva virusul a suferit mutații și a devenit mai periculos. O altă teorie ar fi aceea cum că acest adenovirus F41 revine după ce aproape a dispărut în timpul pandemiei de Covid, în urma reducerii contactelor sociale și a măsurilor de protecție. Iar copiii mici sunt expuși direct la acest virus pentru că nu au imunitate.

Centrul European pentru Controlul Bolilor, ECDC, spune că această teorie nu are o bază științifică solidă și este folosită de oponenții măsurilor restrictive pentru a justifica politici conspiraționiste.

Printre copiii cu hepatită, aproximativ 16% au fost testați pozitiv pentru coronavirus la internarea în spital. Dar nici această pistă nu pare să fie favorizată pentru că SARS-CoV-2 circula intens la momentul depistării bolii.

Iar a treia ipoteză ar fi o cauză externă. Având în vedere numărul mare de țări afectate și îndepărtarea lor geografică, ipoteza alimentelor contaminate este exclusă.

Nu a fost găsită încă nicio legătură între copiii implicați. Însă ancheta continuă, pentru a exclude orice cauză externă, inclusiv toxicologică.

S-au făcut inclusiv asocieri cu vaccinarea împotriva Covid-19. Doar că mulți dintre copiii cu hepatită sunt foarte mici, iar vaccinurile se administrează de la 5 ani.

Despre hepatită, în general, trebuie să știm că este o inflamație a ficatului adesea cauzată de un virus, dar care poate fi declanșată și de expunerea la anumite substanțe chimice, alcool, droguri sau din cauza anumitor afecțiuni genetice.

Virușii care provoacă hepatita sunt desemnați prin litere de la A la E. Fiecare virus are caracteristici specifice, dar toți au în comun ținta lor care este ficatul. Cei mai frecvenți sunt virușii A, B și C.

Potrivit siteului infosante.be al INAMI, 1,5 milioane de cazuri noi de hepatită A sunt diagnosticate în întreaga lume în fiecare an.

În Belgia, acest număr este estimat la 1.460 de cazuri pe an, în principal la copiii sub 12 ani, transmite RTBF Info. De când hepatita B a fost inclusă în programul de vaccinare de bază pentru copii, boala a devenit rară în Belgia, mai ales în rândul tinerilor.

Vă reamintesc că pe 5 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății a primit raportări despre 10 cazuri de hepatită acută severă de origine necunoscută la copii sub 10 ani din centrul Scoției. Trei zile mai târziu, în Regatul Unit se înregistrau deja 74 de cazuri. Autoritățile sanitare britanice au lansat o investigație pentru că era vorba de copii anterior sănătoși, fără comorbidități. Dintre cele 10 cazuri raportate inițial, nouă au prezentat simptome în martie 2022, iar primul caz datează încă din ianuarie 2022.