Numărul cazurilor de spălare a banilor a crescut cu 50% în 2023 în Belgia
Numărul de raportări privind cazuri de spălare a banilor primite în 2023 a crescut cu aproape 50%, în timp ce autoritățile se confruntă cu un număr tot mai mare de scheme profesionale de spălare a banilor care canalizează veniturile din traficul de droguri.
Potrivit celui mai recent raport anual, Unitatea de Prelucrare a Informațiilor Financiare (CTIF) a primit anul trecut un total de 79.211 de raportări privind potențialele activități de spălare a banilor, inclusiv tranzacții și fonduri suspecte, precum și informații de la omologii străini și diferitele departamente guvernamentale. Autoritatea independentă, aflată sub supravegherea miniștrilor Justiției și Finanțelor, este însărcinată cu investigarea activităților suspecte care ar putea fi legate de spălarea banilor, precum și de finanțarea terorismului.
Aproximativ 63.753 dintre plângerile primite de CTIF anul trecut au fost cazuri noi, o creștere cu 48% față de cele 42.970 de cazuri noi raportate în 2022. Atunci când se prezintă indicii serioase privind posibile activități de spălare a banilor, CTIF transmite rezultatele investigațiilor sale către parchetele belgiene. Anul trecut, valoarea monetară totală a tranzacțiilor suspecte raportate procurorilor a crescut de la 1,62 miliarde de euro la 2,43 miliarde de euro, adică cu 50%.
După cum relatează Belga, creșterea din 2023 poate fi atribuită a doi factori. În primul rând, băncile devin din ce în ce mai vigilente. Sunt cu peste 70% mai multe notificări depuse de bănci între 2022 și 2023. Al doilea motiv pentru care a existat un număr atât de mare de reclamații este creșterea traficului de droguri în Belgia, care a condus la dezvoltarea unei adevărate industrii profesioniste în spălarea banilor.
Raportul explică modul în care marea majoritate a veniturilor din traficul de droguri este canalizată prin rețele profesionale de spălare a banilor, mai degrabă decât prin traficanți. Cea mai mare provocare pentru CTIF este stabilirea unei legături între traficanții de droguri și persoanele implicate în aceste rețele, deoarece se folosesc, în general, numerarul sau instituții subterane care operează în afara sectorului financiar legal.
„Un număr tot mai mare de cazuri implică o serie de companii fictive și persoane care, în schimbul unui comision, își folosesc expertiza și infrastructura pentru a da activităților infracționale o aparentă legitimitate, permițându-le în același timp să rămână în umbră. „, spune șeful CTIF. El mai spune că au fost luate o serie de măsuri în încercarea de rezolvare a acestei probleme, inclusiv prin radierea unui număr mare de companii latente înscrise la banca pentru afaceri. – Banque-Carrefour des Entreprises.
