Uniunea Europeană este de acord să accelereze ajutorul acordat Ucrainei și să-și impulsioneze industria de apărare

Summitul european de primăvară de la Bruxelles aduce în prim plan ajutorul acordat Ucrainei și impulsionarea industriei de apărare. Cei 27 au convenit asupra utilizării activelor rusești pentru a cumpăra arme și a veni, astfel, în sprijinul Ucrainei. Ei adoptă, de asemenea, o strategie industrială de apărare.

După cel de-al Doilea Război Mondial, generalul De Gaulle pleda pentru o „Europă capabilă să-și asigure propria apărare.” Iar după invadarea Ucrainei de către Rusia, Uniujea Europeană pune bazele unei strategii de apărare în sectorul industrial. Această orientare politică este susținută de cei 27 de lideri ai Uniunii, reuniți la Bruxelles. Pentru a se proteja de o Rusie tot mai amenințătoare, ei au decis, de asemenea, să-și sporească industria de apărare. Dar discuția despre finanțare abia începe.

Cei 27 au decis, de asemenea, să „accelereze și să-și intensifice” sprijinul militar pentru Ucraina, folosind, printre altele, veniturile din activele rusești înghețate.

Summitul european de joi a început cu o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres. A urmat o convorbire video cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a cerut să se furnizeze mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a „opri teroarea” Rusiei.

Războiul din Ucraina a intrat în al treilea an, iar armata ucraineană se află sub o presiune din ce în ce mai mare pe un front de 1.200 km. Europenii s-au angajat „să intensifice furnizarea întregii asistențe militare necesare”, potrivit concluziilor summitului adoptate joi seara devreme.

Liderii UE au decis să adauge 5 miliarde de euro la Facilitatea europeană pentru pace în 2024, un fond folosit pentru cumpărarea de arme pentru Ucraina. Operațiunea ar trebui să se repete în fiecare an până în 2027.
Cei 27 au aprobat și „posibilitatea” de a folosi veniturile din activele rusești înghețate în Europa pentru Ucraina, cea mai mare parte, 191 miliarde, fiind “găzduite” de compania belgiană Euroclear.

O reuniune la nivel înalt cu o președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru un al doilea mandat, care și-a asumat, în ultimele luni, un rol de avangardă în materie de apărare. Dar și cu premierul ungar Viktor Orban, care a postat pe Twitter, în timpul summitului, un mesaj privind importurile agricole ucrainene.

Comisia Europeană propune să ia 3 miliarde de euro din aceste venituri în 2024 și să aloce 90% pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina, restul de 10% fiind dedicat reconstrucției țării. Dar proporția exactă va trebui decisă la un Consiliu al miniștrilor de Externe.

Majoritatea statelor membre susține propunerea de a aloca 90% din veniturile din activele rusești înghețate pentru achiziționarea de muniție, cu excepția țărilor „neutre”, Irlanda, Malta și Austria. Dar și Ungaria, recunoscută ca fiind aproapiată de Kremlin.

„Banii plătiți de țările neutre nu vor merge la achiziționarea de muniție”, a asigurat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. Șeful diplomației europene a precizat că UE a plătit 31 de miliarde de euro pentru ajutorul militar în Ucraina de la începutul războiului și că se pregătește să plătească alte 20 de miliarde în 2024.

Borrell a minimizat și previziunile tot mai mari din ultimele luni despre un viitor război între Europa și Rusia. „Trebuie să ne creștem capacitatea de apărare, dar nu trebuie să speriem oamenii: războiul nu este iminent. Este iminentă nevoia de a sprijini Ucraina”, a insistat el.

Liderii UE au mai convenit să-și dezvolte industria de apărare, angajându-se să cumpere 50% din echipamentele militare din producție europeană până în 2030. Un buget de 1,5 miliarde a fost alocat în acest scop. Dar pentru a finanța această politică, cei 27 au invitat BEI să își adapteze politica de creditare la investițiile în domeniul apărării, ceea ce nu este cazul în prezent.
Mai multe țări, printre care Franța, Letonia, Portugalia, România și Estonia, își propun finanțarea industriei de apărare cu un împrumut european. Dar Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria se opun. Liderii europemi s-au limitat la a discuta opțiunile de finanțare și au cerut Comisiei să pregătească un raport pe această temă, așteptat în iunie.

Totodată, în concluziile adoptate joi seară, Consiliul European a cerut „o pauză umanitară imediată care să conducă la o încetare a focului de durată” în Gaza, precum și eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și acordarea de ajutor umanitar. De asemenea, se cere în mod expres Israelului să nu întreprindă o operațiune la sol în Rafah, unde sunt peste un milion de refugiați, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu își reafirmă în mod repetat intenția de a face acest lucru.

Liderii UE au reușit în cele din urmă să se unească într-o singură voce, chiar dacă la nivel de Consiliu European nu s-a vorbit despre acest război de când s-a subliniat, în octombrie anul trecut, dreptul Israelului de a se apăra, după atacurile teroriste care au declanșat ofensiva israeliană.

Șeful Consiliului European, Charles Michel, a pus subiectul pe ordinea de zi, în timp ce aproape 32.000 de civili și-au pierdut viața în enclavă, uciși de ofensiva israeliană și în criza umanitară declanșată de aceasta.