Sindicatele cer revizuirea legii privind salarizarea

Vineri a fost zi de proteste sindicale, una dintre acțiuni având loc la Bruxelles în fața sediului Federației Întreprinderilor Belgiene,...

Vineri a fost zi de proteste sindicale, una dintre acțiuni având loc la Bruxelles în fața sediului Federației Întreprinderilor Belgiene, FEB unde au fost 500 de sindicaliști.

Marile sindicate belgiene CSC, FGTB și CGSLB au încercat astfel să convingă angajatorii să revizuiască „legea privind promovarea ocupării forței de muncă și salvgardarea preventivă a competitivității” din 1996, cunoscută sub numele generic de „legea normei salariale”.

Sursa Foto RTBF Info

Sindicaliștii afirmă că modificarea acestei legi este o necesitate, întrucât fără o astfel de revizuire în 2023 și 2024 nu va mai exista posibilitatea majorării salariilor, în afara indexării.

Angajatorii vor, în schimb, sfârşitul indexării automate a salariilor. Pentru Federația patronală, dacă norma salarială ar fi desființată, indexarea automată ar trebui și ea oprită, altfel firmele belgiene și-ar pierde competitivitatea față de concurenții lor.

Cei 500 de sindicaliști aveau cu ei pancarte cu sloganuri prin care își exprimau nemulțumirile. Pe una dintre acestea era scris: “0,4% pentru muncitori, 14,4% pentru șefi”, sindicatele calculând că, în medie, șefii celor mai mari 20 de companii din Belgia și-au văzut salariile majorate cu 14%, în timp ce standardul salarial, în cadrul acordului interprofesional, a fost limitat la 0,4%.

Sindicatele sunt îngrijorate de scăderea puterii de cumpărare a salariaților, afirmând într-un comunicat de presă că muncitorii „rămân principalul motor al economiei”. “Locuințe, încălzire, alimente, combustibili. Prețurile explodează și fac viața din ce în ce mai scumpă iar muncitorii nu mai fac față.”

Sindicatele mai susțin că veniturile nu cresc cu aceeași viteză cu costul vieții, iar din cauza „legii actuale creșterea salariilor este puternic limitată”.

„Chiar și în companiile care obțin profituri mari, legea îi împiedică pe delegații noștri să negocieze mai mult”, notează sindicatele.

Secretarul sindical ACV/CSC Bruxelles-Halle-Vilvoorde spune la RTBF Info că este o „lege proastă care nu ține cont de o serie de lucruri”.

„Vrem să ne arătăm nemulțumirea pentru că nu putem conduce în aceste condiții negocierile salariale. Dacă ne uităm la vreme cu un barometru greșit, nu putem să ne declarăm surprinși că ne-am trezit în mijlocul furtunii.”

„FEB trebuie să dea drumul lesei, sunt o mulțime de companii care nu întâmpină probleme financiare și ai căror șefi beneficiază de salarii avantajoase”, a declarat un alt lider sindical MWB-FGTB, Grégory Dascotte, pentru RTBF Info. Pentru el, inflația record este o situație excepțională, care trebuie să conducă la o schimbare de paradigmă pentru creșterea puterii de cumpărare a salariaților.

„Indexarea automată nu este suficientă, nu mărește puterea de cumpărare. Și în plus, combustibilul nu este inclus în calcul, energia reprezintă doar 5% (în calculul indexării automate, nota editorului), așa că pierdem chiar și puterea de cumpărare.”

Ultimele negocieri pentru acordul interprofesional 2021-2022 au ajuns deja într-un impas. În conformitate cu „legea normei salariale”, posibilitățile de obținere a creșterilor salariale erau extrem de reduse.

Această lege, care datează din 1996 și a fost revizuită de guvernul Charles Michel, a fost concepută în spiritul menținerii competitivității companiilor belgiene față de concurenții lor din țările vecine, Olanda, Franța și Germania. Creșterile salariale negociate la fiecare doi ani în cadrul acordului interprofesional trebuie, așadar, limitate la un anumit procent. Consiliul Economic Central este cel care stabilește ceea ce se numește marja salarială.

Pentru 2021-2022, excluzând indexarea, Consiliul Economic Central calculase că această marjă era de 0,4%, o cifră de neacceptat pentru sindicate care și-ar fi dorit să poată negocia creșteri salariale de peste 0,4% în sectoarele și companiile care au trecut cu bine prin criza sanitară și chiar au avut profit.

Angajatorii și sindicatele nu participă la stabilirea acestei marje și nu a existat un acord asupra standardului salarial. Iar chestiunea delicată a ajuns pe masa guvernului federal, care le-a oferit companiilor cu profit pe perioada crizei posibilitatea să acorde un tichet de maxim 500 de euro salariaților lor.

Sindicatele privesc deja cu îngrijorare spre negocierile privind acordul interprofesional 2023-2024. Conform calculelor, marja disponibilă pentru majorări salariale va fi de 0%. „Este inacceptabil. Pentru dividende nu există limită, iar șefii și acționarii ar fi mai îndreptățiți decât salariații să beneficieze de profitul companiei”, susțin sindicatele.

În acest context, CSC, FGTB și CGSLB cer revenirea la libertatea de negociere a salariilor între partenerii sociali. O petiție, sub forma unei inițiative cetățenești, a strâns până în prezent aproape 90.000 de semnături. Ceea ce înseamnă că parlamentul va trebui să înceapă o dezbatere pe această lege din 1996.

Sindicatele cer așadar angajatorilor să-i sprijine în a-i convinge pe deputați să modifice formula de calcul a marjei și să o facă orientativă. Acest lucru ar face posibilă negocierea unor creșteri salariale mai mari decât marja stabilită pentru sectoarele sau companiile care și-ar putea permite.

Federația Întreprinderilor Belgiene (FEB) a calificat vineri această acțiune sindicală desfășurată în fața sediului său din Bruxelles drept „iresponsabilă și inadecvată în contextul actual”. Pentru federația patronală, dacă standardul salarial, care stabilește o majorare maximă a salariilor în cadrul acordului interprofesional negociat la doi ani, ar urma să fie desființat, această acțiune ar trebui să fie însoțită și de desființarea indexării automate a salariilor.

Pentru federația patronală, legislația din 1996 „este singura lege care protejează companiile noastre de explozia costurilor salariale. Pur și simplu nu ne putem permite nicio pierdere suplimentară de competitivitate”. Pentru FEB, creșterea în continuare a salariilor „ne-ar duce într-o spirală în care companiile belgiene ar pierde rapid cota de piață, își vor vedea producția în scădere, ar fi lipsite de anumite investiții și, în cele din urmă, ar angaja mai puțini lucrători, cu toate consecințele sociale pe care aceasta le implică”.

Federația le transmite sindicatelor că, dacă vor sfârșitul standardului salarial, atunci trebuie să renunțe și la indexarea automată a salariilor.

„Belgia este practic singura țară care are încă un sistem generalizat de indexare automată a salariilor în sectorul privat. Acest lucru face ca mica noastră economie exportatoare să fie extrem de vulnerabilă în comparație cu cea a vecinilor noștri și a principalilor noștri parteneri comerciali”, spune FEB.

„Este păcat că sindicatele nu își cunosc istoria și optează din nou pentru soluții pe termen scurt, când suferim un șoc economic major: vor creșteri salariale pe lângă indexarea salariilor, în detrimentul unei soluții pe termen lung care este locul de muncă stabil”, conchide federația într-o poziție preluată de RTBF Info.

Sindicatele anunță o nouă zi de proteste pe 20 iunie.

CATEGORIES

COMMENTS

Wordpress (0)
%d blogeri au apreciat: