Numărul celor aflați în incapacitate de muncă s-a dublat în ultimii ani
Un nou studiu dat publicității de Mutualités Libres arată că numărul celor aflați în incapacitate de muncă aproape s-a dublat între 2018 și 2024, cu o creștere clară în rândul tinerilor.
„Nu se întrevede nicio îmbunătățire dacă politica nu este schimbată drastic”, afirmă Güngör Karakaya, expert la Mutualités Libres și lector la ULB. În studiul citat de L’Echo, se confirmă tendințele de la locul de muncă și se subliniază impactul limitat al politicilor de revenire pentru cei aflați în concedii pe termen lung. Pentru expert, direcția adoptată de guvernul De Wever nu este chiar cea corectă: „Există câteva lucruri interesante, dar măsuri precum penalizarea pensiilor sau creșterea flexibilității muncii nu merg în direcția bună.”
În Belgia, cei care sunt în incapacitate de muncă mai mult de un an sunt considerați a fi bolnavi de lungă durată. În 2023, existau peste 526.000 de persoane în această situație, reprezentând 10% din populația activă, o creștere de 73% față de 2012. În ceea ce privește indemnizațiile pentru incapacitate de muncă, acestea s-au dublat: de la 5,5 miliarde de euro în 2012 la 12 miliarde în 2023.
Impactul acestor concedii este semnificativ pentru finanțele publice: pierderea veniturilor și a legăturilor sociale, probleme de sănătate suplimentare, dar și o organizare complicată a întreprinderilor și pierderea productivității pentru economia belgiană.
Două categorii de bolnavi impun majoritatea cazurilor: tulburările psihosociale, cum ar fi stresul sau epuizarea profesională, și tulburările musculo-scheletice. În 2024, de exemplu, epuizarea profesională a reprezentat peste 11.000 de cazuri noi de incapacitate de muncă, sau 13% din totalul cazurilor. În șase ani, numărul lor aproape s-a dublat (+94%). Femeile sunt în general cele mai vulnerabile, în special în ceea ce privește tulburările psihosociale: ele reprezintă aproape două treimi din cazurile de epuizare profesională.
Muncitorii sunt cei mai expuși la boli fizice legate de efort. „Aceste locuri de muncă sunt solicitante, cu puține măsuri de prevenție din partea angajatorilor. Rezultatul este o vulnerabilitate crescută”, insistă expertul.
O altă evoluție notabilă: creșterea tulburărilor psihosociale în rândul tinerilor lucrători. În 2024, mai mult de unul din două cazuri de epuizare profesională afecta lucrătorii sub 40 de ani, comparativ cu mai puțin de 44% în 2018. Tendința este și mai impresionantă în rândul celor sub 30 de ani, unde epuizarea profesională a crescut cu 22% în șase ani.
În rândul lucrătorilor independenți, deși aceștia rămân proporțional mai puțin afectați, reprezentarea lor a crescut cu 49%. Eliminarea perioadei de așteptare în 2019 explică o parte din creștere, dar sunt implicați și alți factori. „Lucrătorii independenți își amână adesea încetarea activității, dar când se opresc, este pentru o perioadă lungă de timp.”
Raportul conduce la diverse recomandări, inclusiv una pe care Güngör Karakaya o consideră prioritară: investiții masive în prevenție și responsabilizarea angajatorilor. „Ne-am putea inspira din modele precum cele din Olanda, care a reușit să-i responsabilizeze pe angajatori insistând asupra unei plăți garantate pentru până la doi ani de incapacitate de muncă. Nu spun că ar trebui să copiem măsura, dar poate fi o soluție.” Apoi, este relevant și să li ofere medicilor îndrumări clare cu privire la duratele recomandate de absență, în funcție de boală, mai conchide expertul.