Majoritatea flamanzilor crede că cetățenia belgiană ar trebui dobândită doar prin naștere

Mai mult de jumătate dintre flamanzi (55%) cred că a fi născut în Flandra este o condiție prealabilă pentru a se identifica ca fiind „cu adevărat” belgian sau flamand, potrivit unui sondaj efectuat de Universitățile din Anvers și Bruxelkes (VUB), la care au răspuns aproximativ 2.000 de persoane.

Așadar, cei nou-veniți în Belgia nu pot fi considerați cu adevărat flamanzi sau belgieni, oricât de mult s-ar strădui. Sondajul a mai relevat că asimilarea rămâne o problemă importantă pentru locuitorii Flandrei.

76% dintre respondenți consideră că imigranții non-occidentali ar trebui să adopte cât mai mult din obiceiurile și cultura belgiene. Iar acest punct de vedere este popular printre alegătorii celor mai mari partide din Flandra, atât de dreapta, cât și de stânga.

Deloc surprinzător, alegătorii din dreapta spectrului politic sunt cei mai radicali în convingerile lor. Dar și în stânga eșicherului politic sunt convingeri similare la fel de puternice.

90% dintre cei care votează cu partidul de extremă dreaptă Vlaams Belang consideră că noii sosiți ar trebui să facă un efort pentru a se integra în stilul de viață și cultura locală.

În extrema stângă, 65% dintre alegătorii PVDA susțin și ei această opinie, potrivit studiului citat de The Brussels Times.

În comparație cu sondajele anterioare, rezultatele indică faptul că partidele din stânga eșicherului politic adoptă treptat o poziție mai dură față de integrare. 81% dintre respondenți au declarat că învățarea neerlandezei este o condiție „esențială” pentru integrare.

66% dintre cei chestionați au considerat că accesul la naționalitatea belgiană ar trebui să fie „oarecum mai dificil”. Această convingere este susținută cu cea mai mare ardoare de alegătorii de dreapta care optează pentru extrema dreaptă Vlaams Belang și naționaliștii NVA.

Majoritatea locuitorilor din Flandra dorește controale mai stricte asupra migrației. Dar în ambele direcții politice, alegătorii cred în mare măsură că Belgia nu ar trebui să mai primească refugiați.

Doar 30% dintre respondenți au declarat că Belgia ar trebui să primească mai mulți refugiați.

Votanții Vlaams Belang și NVA au fost cei mai fermi cu privire la acest subiect, dar aceeași părere o au și cei de la Vooruit. Acest lucru a fost evident mai ales atunci când liderul partidului socialist Conner Rousseau a atras controverse, declarând că în cartierul Molenbeek din Bruxelles „nu se simte în Belgia”.

Cererile de azil au scăzut din 2018 încoace de la 11.510 la 11.297 în prezent.

Cu toate acestea, 57% din cei intervievați au declarat că cererea este în creștere.

Mai există un aspect important. Se remarcă o diminuare a simțului identității naționale belgiene. Doar 44% dintre flamanzi mai spun că se simt în egală măsură “flamanzi și belgieni”. 10% spun acum că sunt exclusiv flamanzi, un procent în creștere cu 3% față de 2007.

Paradoxal, deși cred că politicile privința migrația ar trebui să fie mai dure și afirmă că sentimentul „identității belgiene” este în scădere, majoritatea alegătorilor se declară în favoarea creșterii inspecțiilor la locul de muncă pentru a lupta împotriva discriminării în recrutare.

Aproape jumătate dintre plângerile depuse la biroul regional anti-discriminare Actiris s-au referit la rasism în 2020.

Majoritatea alegătorilor Vlaams Belang și NVA declară că sunt în favoarea sporirii inspecțiilor anti-rasism.

Și deși cei intervievați spun că sunt de acord, în general, cu necesitatea creării de noi centre de azil în Belgia, alegătorii de dreapta au fost mai dispuși să sprijine refugiații din „propria religie” (în special din Ucraina), spre deosebire de cei din Siria sau Afganistan.

CATEGORIES
TAGS

COMMENTS

Wordpress (0)
%d blogeri au apreciat: