Intră în vigoare reguli europene mai stricte pentru marile companii digitale

Vineri intră în vigoare celebrul “Digital Services Act”, un pachet legislativ european care impune reguli stricte marilor companii care oferă servicii online. Aceste noi reguli se referă, printre altele, la confidențialitate, dezinformare, colectarea datelor și discursul instigator la ură online, inclusiv pe rețelele de socializare. Noile reglementări sunt menite să protejeze mai bine cetățenii europeni împotriva unei forme de abuz digital.

Digital Services Act este un pachet legislativ complex care stabilește reguli stricte pentru 19 mari companii digitale între care Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp), TikTok, dar și platforme precum Amazon, Google și, de asemenea, Apple. Toate aceste 19 piețe online, companii de social media și motoare de căutare, au împreună aproximativ 45 de milioane de utilizatori în Europa. Legea este menită să facă universul digital mai sigur. Un nou început pentru cronologiile utilizatorilor pe rețelele sociale, care pot astfel alege ce fel de mesaje doresc să vadă.

Așa cum scriam, noile reguli se aplică și pe rețelele de socializare. Instagram a făcut deja anunțul că utilizatorii săi pot alege cum arată cronologia lor: determinată de algoritmi sau mai degrabă cronologic.

Pe TikTok se va putea „dezactiva” algoritmul, acei parametri care determină cum arată cronologia unui utilizator. Utilizatorii TikTok pot alege să vadă videoclipuri populare din țara sau cartierul în care locuiesc și din întreaga lume, mai degrabă decât conținut bazat pe interesele personale.

Marketingul înșelător ar trebui să dispară odată cu noile reglementări, iar manipularea digitală ar trebui să devină istorie. Un utilizator se poate debarasa mai repede de conținutul ilegal și de discursul instigator la ură al căror scop este un trafic intens online.

Nu cumpărăm cu ușurință online doar pantofi sau haine, cei care caută lucruri sau servicii ilegale le pot găsi ușor pe internet. Un exemplu ar fi îmbrăcămintea contrafăcută.

În plus, reclamele înșelătoare, extrem de prezente pe rețelele de socializare și pe pagini de internet, vor fi mult mai bine reglementate astfel încât consumatorii să nu mai fie înșelați cumpărând produse fictive, ilegale sau de proastă calitate.

Procedurile ar trebui să fie mai clare pentru cei care vor să depună o plângere sau doresc să raporteze ceva. Conținutul ilegal poate fi, de asemenea, un videoclip fals creat de inteligența artificială, dar și alte videoclipuri care conțin imagini false sau scoase dintr-un context pentru a manipula. Dar și fotografii nud pe rețelele pe care sunt prezenți mulți minori cum ar fi Snapchat.

Noile reglementări impun mai multă siguranță online pentru minori. Aplicațiile și site-urile web care sunt accesibile minorilor trebuie să ofere protecție împotriva hărțuirii online. În același timp, companiile de social media trebuie, de asemenea, să fie mult mai vigilente în privința videoclipurilor care încurajează automutilarea sau anorexia, de exemplu. În plus, utilizatorii minori nu ar mai trebui să fie ținta marketingului personalizat pe baza datelor personale colectate de algoritmi.

Acest tip de marketing personalizat va fi limitat și pentru adulți. Aici este vorba despre urmărirea online (pagini vizitate, aplicații etc.) prin care marile companii oferă datele despre comportamentul online al unui urilizator agenților de publicitate care pot ținti apoi reclamele spre anumite grupuri.

Noua legislație interzice publicitatea online bazată pe date personale sensibile, cum ar fi religia, orientarea sexuală, informațiile despre sănătate și afilierea politică. Desigur, acest lucru are și consecințe pentru alegerile viitoare, dar pentru acel moment se vor aplica reguli diferite pentru publicitatea electorală care sunt încă în curs de negociere.

Există și critici la adresa legii, în special când vine vorba despre dezinformare, adică promovarea de informații care induc în mod deliberat oamenii în eroare.

Platformele trebuie să abordeze mai responsabil această dezinformare, cum ar fi știrile false, propaganda etc. Iar acest lucru trebuie să aibă loc în mod transparent, adică trebuie explicată decizia de dezactivare a anumitor postări.

Dacă un utilizator raportează discursuri instigatoare la ură sau alte mesaje jignitoare, ar trebui să fie informat mult mai repede despre o eventuală decizie. O bătaie de cap în plus pentru companii care vor trebui să modereze conținutul de pe platformele lor.

Există și îngrijorarea legată de cenzură. Multe voci spun acum că executivul european va controla conținutul de pe platforme și va elimina informațiile care nu-i convin.

Iar aceste îngrijorări nu sunt în totalitatea lor nejustificate pentru că există deseori o linie extrem de fină între dezinformare, discurs instigator la ură sau doar o opinie inconfortabilă. De aceea legea nu interzice dezinformarea, dar companiile trebuie să explice ce fac în privința ei. Și toate acestea sunt monitorizate de o echipă la nivel european și în statele membre. Dar cine face parte din aceste noi organisme este încă o chestiune în dezbatere. Și aici sunt îngrijorări legate inclusiv de faptul dacă vor fi capabili să reziste presiunii politice.

Organizațiile pentru drepturile omului au făcut presiuni în timpul negocierilor pentru introducerea de suficiente mecanisme de supraveghere care să intervină astfel încât formele de cenzură să fie cât mai mult eliminate.

Multe dintre reproșuri sunt legate, de exemplu, de intervenția politicului în anumite chestiuni.

În timpul revoltelor din Franța, președintele Emmanuel Macron a cerut platformelor de social media să scoată imaginile offline pe motiv că ar incita la și mai multă violență. Pe de altă parte, multe imagini arătau nemulțumirile oamenilor de brutalitatea cu care a intervenit poliția din Franța. Atenuarea unor astfel de voci critice duce la cenzură și este extrem de apetisantă pentru politicieni. Întervenția lui Macron a provocat multe critici, iar companiile au refuzat să intervină.

O altă dezbatere majoră a fost în jurul crizei sanitare când organizațiile pentru drepturile omului au atras atenția că presa era controlată de guverne, iar vocile critice erau catalogate drept conspiraționiste și eliminate de pe platformele de socializare.

Companiile digitale trebuie să raporteze la fiecare 6 luni despre cum moderează mesajele, despre utilizarea inteligenței artificiale, dar și despre resursa umană folosită.

Dacă o platformă nu respectă regulile, Comisia Europeană poate aplica o amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii, adică milioane și chiar miliarde de euro. În cazul unor încălcări grave, unei companii de tehnologie i se poate interzice temporar să opereze în Europa.

Din februarie 2024, aceste reguli li se vor aplica și companiilor mai mici, precum booking.com. Dacă există probleme cu jucătorii mai mici de pe piață, acestea trebuie urmărite chiar de statele membre europene. Prin urmare, până atunci, fiecare țară trebuie să aibă un „coordonator de servicii digitale”.