Guvernul federal vrea să folosească militari în misiuni de supraveghere statică pentru a disloca mai mulți polițiști pe străzi
Noul guvern federal vrea să folosească armata în misiuni de supraveghere statică, pentru a putea disloca mai mulți polițiști pe străzi. Ministrul de Interne, Bernard Quintin, a discutat subiectul cu colegul său de la Apărare, Theo Francken. Este vorba, de exemplu, despre supravegherea ambasadelor sau a centralelor nucleare. Dacă astfel de misiuni ar intra în sarcina militarilor, mai mulți polițiști ar putea fi prezenți pe străzi.
Pentru Bernard Quintin, siguranța cetățenilor pe stradă este o sarcină care revine poliției, nu armatei. Ministrul a făcut aceste declarații ca răspuns la episoadele violente de la Bruxelles din ultimele zile. Quintin nu a precizat durata acestei măsuri: va fi în vigoare „atât cât va fi necesar. O săptămână, două săptămâni, o lună, vom vedea. Toleranța zero este acum la ordinea zilei”, a spus el la emisiunea De Zevende Dag
Sindicatele militare SLFP Défense și CGPM nu vor însă ca militarii să fie solicitați mai des pentru misiunile de supraveghere statică în locul poliției, au declarat liderii sindicali duminică, comentând declarațiile ministrului de Interne „Nu este treaba noastră”, a răspuns Yves Huwart, secretarul general al Centrului General pentru Personal Militar (CGPM). „Este prea ușor să apelezi la armată de fiecare dată când are loc un incident. Astăzi, ni se vorbește constant despre contextul geopolitic pentru care trebuie să ne pregătim. În acest caz, soldații nu ar trebui folosiți pentru misiuni de poliție. De asemenea, nu există un cadru legal pentru astfel de misiuni și soldații nu au aceleași puteri ale poliției”, adaugă Chris Huybrechts, președintele Sindicatului Funcției Publice Libere (SLFP) Defence.
Soldații pot fi dislocați în cazul unor situații serioase, dar trebuie ridicat nivelul de amenințare determinat de Ocam, ceea ce nu este cazul în prezent. De asemenea, sindicatele sugerează guvernului să aleagă opțiunea care este cel mai puțin costisitoare. „Spre deosebire de poliție, personalul militar dislocat timp de 24 de ore este plătit doar pentru 12 ore”.
SLFP Defence și CGPM se așteaptă ca militarii să iasă în număr mare în stradă pe 13 februarie împotriva planurilor de reformare a pensiilor anunțate de guvernul De Wever, în pofida deciziei noului ministru al Apărării Theo Francken (N-VA) de a retrage dispoziția specială acordată de fostul ministru Dedonder în baza căreia puteau demonstra fă să fie nevoiți să ia zi liberă.
Cabinetul Francken a menționat că misiunile interne ale Apărării trebuie să se limiteze la securizarea siturilor nucleare, a ambasadelor cu „securitate statică”, securizarea obiectivelor care se încadrează în permanență la nivelul 3 de amenințare stabilit de OCAM, la sectorul petrochimic și ajutorul pentru națiune. „Vom defini mai întâi cadrul legal și operațional pentru a face acest lucru”, potrivit ministerului.
Armata poate fi desfășurată în prezent pentru misiuni de securitate doar în condițiile cumulative ale unei amenințări de nivel 4 OCAM (cel mai înalt), după o decizie guvernamentală și o analiză de risc, într-un cadru legal și operațional clar definit de manieră nestructurală.
Un alt subiect dezbătut duminică a fost fuziunea celor șase zone de poliție din Bruxelles. Ministrul de interne a spus că va avea cât mai curând posibil: „Este prevăzută în acordul guvernamental, așa că o voi implementa. Dar sunt un om al dialogului. Voi vorbi cu primarii și șefii de comisariate.” “Scopul unificării nu este de a-i enerva pe primari, ci de a asigura o mai mare securitate”, a argumentat Quintin. Iar guvernul federal poate impune această fuziune, a dat asigurări vicepremierul Jan Jambon, deținătorul portofoliului de la Finanțe.
