Energie: Belgia și alte state membre ale UE fac presiuni pentru plafonarea prețului gazelor naturale

Actualizare – Ministrul Tinne Van der Straeten a publicat scrisoarea celor 15 pe Twitter.

15 state membre europene, inclusiv Belgia, fac presiuni asupra Comisiei Europene să prezinte o propunere săptămâna aceasta pentru a introduce un plafon de preț la gaze naturale, potrivit unei scrisori comune consultate de agenția Belga. Statele în cauză vor ca miniștrii energiei să poată discuta acest lucru în timpul întâlnirii lor de urgență de vineri, 30 septembrie.

Introducerea unui plafon european al prețului gazelor este în discuție de câteva săptămâni, în timp ce Belgia insistă pe o reglementare a pieței încă din martie.

Comisia a propus o intervenție de urgență pe piața energiei pe 14 septembrie pentru a reduce prețurile, dar nu a venit și cu o propunere de plafonare a prețurilor la gaze naturale. Miniștrii Energiei au cerut Comisiei să analizeze un plafon general – adică pentru toate gazele importate în Europa – dar acest lucru nu s-a concretizat încă. Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, menționase o plafonare doar pentru gazul rusesc.

Belgia este unul dintre statele membre care susține introducerea unui astfel de plafon, dar alte țări, precum și Comisia, avertizează împotriva siguranței aprovizionării și consideră că limitarea doar pentru gazul rusesc este mai realistă.

Cu trei zile înainte ca cei 27 de miniștri ai energiei să se întâlnească, din nou, pentru a discuta despre criza prețurilor din sectorul energetic, 15 state membre au trimis o scrisoare comisarului pentru energie, Kadri Simson, invitând-o să prezinte o propunere pentru introducerea unui plafon general al prețului la gaz, care poate fi baza discuțiilor din consiliul de vineri. Ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, este unul dintre semnatari.

Cei 15 susțin că un plafon general al prețurilor poate fi conceput astfel încât să garanteze securitatea aprovizionării și fluxul liber de gaze în Europa, continuând să atingă obiectivul de reducere a cererii.

Belgia, Grecia și Italia au avut inițiativa acestei scrisori, potrivit mai multor surse. S-au alăturat Bulgaria, Croația, Franța, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Germania, Olanda și Danemarca, însă, se află în grupul statelor care consideră că o plafonare de preț nu ar fi o mișcare înțeleaptă.

Dar o decizie finală privind un plafon de preț nu trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, ci cu majoritate calificată. Pentru introducerea unui plafon general, cele 15 țări semnatare ar mai avea nevoie de cel puțin un vot.

Între timp, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la incidentul din Marea Nordului privind scurgerile de gaze din conductele Nord Stream. Von der Leyen a declarat că acestea au fost cauzate de un sabotaj și a avertizat că UE va avea „cel mai puternic răspuns posibil” în cazul în care infrastructura energetică europeană activă ar fi atacată.

„Am vorbit cu (prim-ministrul danez Mette) Frederiksen despre acțiunea de sabotaj a Nord Stream”, a scris von der Leyen pe Twitter, adăugând că acum este esențial să se investigheze incidentele “pentru a obține o claritate deplină asupra cauzelor lor”. O sabotare a infrastructurii energetice europene este inacceptabilă și va duce la “cel mai puternic răspuns posibil”, a avertizat ea.

În urma războiului din Ucraina, gazoductele Nord Stream care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost ambele afectate de scurgeri spectaculoase precedate de explozii subacvatice. Cele trei scurgeri majore identificate încă de luni în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei și Polonia, sunt vizibile la suprafață variind de la 200 de metri până la un kilometru în diametru, a anunțat marți armata daneză.