Asociația RomÉtoile – o nouă poveste românească de succes!

Din Flandra de Est până la Bruxelles. De la petrecerile de familie, la evenimentele de anvergură organizate în pandemie pentru românii din Belgia. Acesta este, pe scurt, parcursul Asociației RomÉtoile marcat, ca în fiecare poveste, de succes, dar și de dezamăgire. Un parcurs pe care vă propun să-l descoperim împreună în discuția pe care am avut-o cu președintele său, Radu Sumănaru.

Radu Sumănaru – “Povestea Asociației RomÉtoile începe în 2018 în Flandra de Est, unde alături de mai mulți colegi dintr-o organizație politică, am pus la cale un eveniment pentru a sărbători Ziua Copilului. La vremea aceea am pornit la drum fără să știu că voi trece printr-o pandemie și voi ajunge să înființez o asociație care să promoveze tradițiile și obiceiurile noastre românești în Belgia. Și am descoperit că îmi face plăcere să adun oameni laolaltă pentru a aduce bucurie în sufletele lor. Am continuat tot cu un eveniment dedicat copiilor “Moș Crăciun există”. Într-un decor desprins din povești, cei mici, dar și cei mai mari au svut parte de o întâlnire specială cu Moșul. Apoi a venit Revelionul, care inițial trebuia să fie o petrecere în familie. O familie mult prea numeroasă pentru locul în care planificam inițial să petrecem. Astfel că am închiriat o sală mai mare și am intrat în anul 2019 cu o petrecere pe cinste de la care toată lumea a rămas cu amintiri foarte frumoase. Apoi am mers pe firul tradiției și am sărbătorit venirea primăverii printr-un eveniment dedicat Mărțisorului, apoi am mai avut șansa să mai organizez o petrecere de Florii, tot în 2019.”

L-am întrebat pe Radu Sumănaru cum a supraviețuit pandemiei și constrângerilor legate de criza sanitară. Cum s-a readaptat și ce l-a impulsionat să meargă mai departe.

Radu Sumănaru – “Pandemia a venit în 2020 chiar în momentul în care am decis să organizez un eveniment mai aproape de Bruxelles unde sunt concentrați mai mulți români. De Florii ar fi trebuit să ne întâlnim la Halle, dar, din păcate, eram deja în izolare în primăvara lui 2020.

Marea satisfacție a venit în după lockdown când am reușit să organizez la Bruxelles prima ediție a “Zilei Iei”, după o aventură cu câteva conotații negative care m-au determinat să-mi strâng alături de mine mai mulți oameni entuziaști cu care am reușit să facem acest eveniment.”

De la petrecerile în săli de festivități, la evenimente publice cu participare numeroasă. Cum s-au materializat planurile și ideile asociației? Radu Sumănaru mi-a mărturisit că nu a fost întotdeauna ușor, dar că a avut mereu sprijinul unor oameni inimoși.

Radu Sumănaru – “Privind înapoi, mă bucur să văd cum fiecare eveniment a adus ceva în plus. Am evoluat de la evenimente mai mici spre evenimentele cu participare numeroasă. Iar în toamna anului trecut am reușit să punem la punct primul eveniment în aer liber.

”Sărbătoarea Mustului” a avut loc la Sainte Catherine. Au fost foarte mulți români care au venit să se bucure de must, muzică, dans și mâncare tradițională românească și, nu în ultimul rând, să ne susțină și pe noi, dar și pe cei care au pregătit toate momentele care au transformat sărbătoarea într-un succes.

”Ziua Națională a României a fost momentul cel mai așteptat, dar și cel mai dificil pe care l-am organizat.

L-am intitulat generic “Mica Românie din Belgia” și ne-am bucurat de sprijinul Ambasadei României.

Ideea înființării unei asociații care să ne permită să activăm în Belgia a venit de la Laura Damian, căreia aș vrea să-i mulțumesc pentru încurajare. Așa s-a născut RomÉtoile un proiect în cadrul căruia colaborăm cu antreprenori români în Belgia. Aș vrea să menționez Patiseria Theodor, Rodaprozar, Radu Simioana, Monaprint și La Bunicuța.

Ne bucurăm și de sprijinul unor sponsori cum sunt Adrian Orășeanu – Trust Insurance Grup, Dantos Rools &Doors, ACN – Consult – contabilitate și fiscalitate , Hintex – tehnici decorative.

L-am mai întrebat pe Radu Sumănaru ce aduce nou Asociația RomÉtoile pentru românii din Belgia?

Radu Sumănaru – Mi-am dorit să venim cu un concept nou pentru evenimentele pe care le organizăm noi. Petrecerea publică la care se intră gratuit și unde nu există un meniu prestabilit pentru că ne bucurăm de o ofertă variată prin prezența antreprenorilor cu care colaborăm.

Îmi propun să coagulez în jurul proiectului nostru cât mai multe asociații românești din Belgia. Prezența altor cinci asociații cu care am colaborat pentru sărbătorirea Zilei Naționale ne dă speranța că suntem pe drumul cel bun.

– Roemenen uit Roeselare VZW – Florin Pop

– RoATH ASBL- Costel Naziru

– Asociația Femeilor Românce din Belgia – Daniela Livia Bîciu

– ALETHEIA ASBL – Mirela Niță Sandu

– Rombel ASBL – Carmen Solomie.

”Am traversat o perioadă dificilă cu o pauză de aproximativ 16 luni, timp în care ne-am readaptat noilor cerințe impuse de criza sanitară. Dar m-am bucurat să descopăr că românii nu s-au schimbat în urma pandemiei.

Am rămas aceiași oameni joviali, primitori, ospitalieri și cu chef de petrecere. Dar nu pot să nu observ că sunt reticențe mai degrabă în rândul comunităților flamandă și valonă în această perioadă.”

Pandemia nu s-a încheiat, anul 2022 se anunță însă mai ușor. Cel puțin asta ne transmit autoritățile. Așa că este momentul planurilor de viitor:

Radu Sumănaru – “În privința planurilor de viitor, dacă e să vorbim strict despre evenimente, avem în plan, pe 5 Martie, “Sărbătoarea Mărțișorului”, o petrecere de primăvară dedicată în special doamnelor.

Încă suntem precauți cu planificările pe care le putem face pentru tot anul, din cauza situației sanitare incerte pentru că ne putem confrunta de pe-o zi pe alta cu modificări importante în condițiile de organizare.

Am început, de asemenea, o colaborare foarte importantă cu Asociația ADR Vlaanderen. Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă întâlnesc cu reprezentantul acestei asociații, Frank Schaffels, care ne-a transmis că este plăcut impresionat de modul în care ne punem în practică proiectele.

Ne propunem să întărim colaborarea cu asociațiile belgiene cu care suntem pe același palier de activități pentru a putea prezenta atât comunității flamande cât si celei valone tradițiile și obiceiurile noastre.

Aș mai vrea să menționez și discuția fructuoasă pe care am avut-o chiar săptămâna trecută cu Jean-Paul Van Der Elst, un foarte bun cunoscător al culturii noastre. A fost în România de peste o sută de ori în misiuni de înfrățire flamando-române. Am fost onorat să stau de vorbă cu cel care a tradus capodopera noastră literară “Luceafărul” în limba neerlandeză și căruia i-am povestit parcursul nostru în Belgia care se va materializa într-un articol de prezentare în revista “Buna.” editată de ADR Vlaanderen.”