Andreea Tănăsescu: “IA românească este ADN-ul nostru cultural pe care trebuie să-l păzim ca pe ochii din cap”
De Sânziene ne îmbrăcăm în IA românească și ne aducem aminte de mamele, bunicile și străbunicile noastre.
Pe 24 iunie sărbătorim Ziua universală a IEI, cămașă tradițională românească, confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât.
IA pe care o purtăm astăzi în combinație cu haine obișnuite este scurtă, de obicei depășind talia, dar bunicile și străbunicile noastre purtau cămeși lungi ce îmbrăcau întregul corp și le apărau de ”vrăji și pericole”. Tăietura iei, dar și tehnica de împodobit s-a transmis timp de generații întregi de la mamă la fiică.
De mulți ani, românii din Belgia se îmbracă în straie tradiționale în preajma zilei de 24 iunie și colindă prin locuri binecunoscute. Gara din Anvers este de 8 ani locul de întâlnire pentru cei care celebrează moștenirea culturală românească.
După doi ani de pandemie, ne-am regăsit în gară “pentru că ea rămâne pentru noi toți un punct de plecare. Sau de sosire. Cu bagaje, visuri și speranțe”, îmi spunea organizatoarea evenimentului de la Anvers, Bianca Stoicheci, cea căreia îi aparțin și minunatele fotografii cu care am ilustrat acest articol.
La ediția de anul acesta a participat și fondatoarea comunității “La Blouse Roumaine”, Andreea Tănăsescu cu care am stat de vorbă despre identitatea culturală și despre ceea ce ea numea “ADN-ul cultural românesc” pe care trebuie să-l purtăm cu noi oriunde îl lume și pe care trebuie să-l apărăm.
“Bluza românească – La blouse roumaine a lui Matisse – este ia, cămașa noastră tradițională care poartă de sute de ani mesajul a generații întregi de femei, mamele noastre, bunicile noastre, străbunicile noastre.
“Iile sunt ADN-ul nostru cultural. Și trebuie să le apărăm ca pe ochii noștri din cap. Și în momentul în care cineva vine și îți ia cartea de identitate, o ia pe mama, o ia pe bunica și îi pune doar o etichetă cu un preț, iar noi trebuie să ripostăm. “
Deseori ni s-a întâmplat tuturor să intrăm într-un magazin de haine și să tresărim văzând bluze care seamănă izbitor cu iile noastre tradiționale și care sunt vândute sub branduri ce nu pomenesc nicăieri sursa de inspirație pentru colecțiile lor. Iar Andreea Tănăsescu mi-a povestit despre extraordinara mobilizare românească din 2017 când o celebră creatoare de modă americană s-a inspirat din tradiția românească, dar a “uitat” să menționeze sursa.
“Nu am făcut demonstrații în stradă, ne-am exprimat creativ și am început campania “GiveCredit” odată cu celebrul caz Tory Burch, o creatoare americană de modă foarte cunoscută, care a copiat unu la unu o haină oltenească ce nici măcar nu era o haină pur tradițională. Era o adaptare contemporană din anii ‘30 a unui suman schilăresc din Oltenia, mai exact din Gorj. Și atunci s-a văzut puterea noastră. Pentru că uneori poate nu reacționăm cum trebuie, nu avem linia cea mai corectă. Dar când a fost nevoie ca românul să se strângă și să ia cuvântul, l-a luat pe social media. Și au fost 25.000 de distribuiri, peste trei milioane de oameni care au contribuit la această campanie și au obligat-o pe marea creatoare de modă ca în 48 de ore să-și schimbe atitudinea față de noi. Atunci am demonstrat că în momentele decisive ne putem aduna și putem lupta. Și a fost și un semnal pentru creatorii de modă din întreaga lume și pentru brandurile comerciale că trebuie să respecte identitatea culturală.“
Am avut surpriza la Anvers să descopăr că nu doar românii poartă ia. Lettice Michiels iubește tradiția românească și a purtat o minunată ie la adunarea din Anvers.
“M-am îndrăgostit de bluza românească pentru modul în care este țesută. Am lucrat pentru ADR Vlaanderen, o organizație care își propune să aducă flamanzii și românii împreună. Este foarte interesant cum această bluză cumulează tradiții și moștenirea culturală. Și este important ca atunci când marile branduri se inspiră din tradiția culturală a unui stat să menționeze sursa. Pentru că este vorba despre multe alte lucruri, despre moștenirea a generații întregi.”
Oana Topală, profesoară de limba română și mare militantă pentru apărarea și promovarea tradițiilor românești a adus la Anvers două ii, una dintre ele veche de peste o sută de ani.
“Am în „lada de zestre” trei ii autentice, foarte vechi, din zona Motru, cusute în vechime, de oameni care nu mai sunt. Am moștenit iile de la stră-străbunica mea. Una dintre ii, cea pe care am purtat-o la Anvers, are o vechime de aproape 150 de ani și se află într-o stare de conservare excepțională. Ia este din zona etnografică Gorj. Este „tăiată”, această ie fiind la origine un „cămeșoi” lung până la glezne, o prelungire a cămășii oltenești, acoperită de catrințe (sau zăvelgi). Este făcută din pânză de bumbac țesută în casă, brodată cu puncte foarte vechi, remarcabile. Mânecile cămăşii olteneşti pe care o port sunt largi, libere la extremitatea inferioară. Cealaltă ie pe care am scos-o din « lada de zestre » cu ocazia evenimentului de la Anvers are o vechime de 100 de ani și este cusută pe fir de borangic. Este impresionant faptul că ia cusută pe fir de borangic a fost cusută de străbunica mea respectând întocmai modelul iei mai vechi, pe pânză de bumbac.“
Au fost multe costume tradiționale extrem de valoroase pe care românii le-au purtat la Anvers. Iar evenimentele dedicate iei nu s-a încheiat. În weekend urmează ca și Bruxellesul să găzduiască evenimente dedicate iei românești și moștenirii sale de sute de ani.
Pentru final, o poezie dedicată iei românești scrisă de poeta Estera Nicoară care locuiește în Belgia:
Ne purtam in straie noi,
Ducem portul mai departe,
Eu, tu, el, ea, noi si voi
Suntem azi soră și frate.
Purtăm ia cu mândrie,
Laibărul de la străbuni,
Mândra noastră Românie
O lăudăm printre străini.
Chiar de-ai altă cetățenie
Când spui „ie” și spui „dor”
Spui intreaga Românie
Și strămoșii ce nu mor.
