2024 continuă să doboare recorduri privind vremea rea! De ce plouă atât de mult în Belgia?

Anul acesta vremea bate record după record. Potrivit meteorologului David Dehenauw, vremea nu a mai fost atât de urâtă în Belgia din 1833, primul an în care s-au făcut măsurători meteorologice. „11 luni la rând în Belgia au căzut precipitații peste media normală”, a scris meteorologul pe X.

Iar luna august nu face excepție! Între 1 și 13 august s-au înregistrat deja 100 de mm de ploaie la Uccle, stația de referință belgiană, față de 86,5 mm cât este media obișnuită pentru întreaga lună. Potrivit Institutului Regal de Meteorologie (IRM), cel mai lung interval anterior cu ploi excesive datează din 1905 când timp de 8 luni consecutive, adică între martie și octombrie, au căzut precipitații peste media obișnuită.

Meteorologul Pascal Mormal de la IRM a explicat la RTBF Info că sunt mai mulți factori care pot explica perioada lungă cu precipitații abundente. Se remarcă în primul rând supraîncălzirea Mării Mediterane și temperaturile foarte blânde ale Mării Nordului și Oceanului Atlantic. Cu cât apa este mai caldă, cu atât se evaporă mai ușor. Pe măsură ce se încălzește, aerul este propulsat în sus unde ajunge să se răcească și să se condenseze. Expertul spune că în aceste condiții „supraîncălzirea duce la precipitații mai intense, dar nu de durată mai lungă”.

Pe de altă parte, „Belgia a fost adesea sub influență maritimă”, adică „fie sub influența aerului oceanic, fie sub cea a aerului venit din Marea Nordului”. Depresiunile care se formează atunci când aerul cald și cel rece se întâlnesc aduc vreme ploioasă în diferite faze. „De exemplu, am experimentat un curent cu jet foarte dinamic în urmă cu câteva luni, ceea ce înseamnă că toamna lui 2023 și o parte a iernii au fost marcate de multe fluxuri oceanice destul de dinamice, care au adus furtuni, vânturi puternice și ploi frecvente.” Furtuna Ciaran din 2 noiembrie 2023 este exemplul perfect.

Ulterior, aceste fluxuri dinamice au persistat până la crearea a ceea ce se numește „picătură rece”. „Nu este o depresiune clasică, ci o una care vine dintr-o regiune polară sau din Groenlanda și care se găsește într-un anticiclon.” Fără posibilitatea de evacuare, depresiunea rămâne pe loc și vremea rea lovește aceeași regiune câteva zile, chiar și câteva săptămâni la rând. De exemplu, acest fenomen meteorologic este responsabil pentru inundațiile semnificative care au avut loc în iulie 2021.

Cu toate acestea, Pascal Mormal explică faptul că Belgia nu trece neaparat printr-o vară anormală. „De la 1 iunie – data care marchează începutul verii pentru IRM – au căzut 280,6 milimetri de ploaie, în timp ce normalul este de 183,2 milimetri. De la 1 iunie am avut 33 de zile de precipitații, în timp ce normalul este de 34,5”, spune el. „Și soarele a strălucit 490,43 ore, comparativ cu 498,39 ore în perioadele pe care le considerăm normale.”

În această vară, cantitățile semnificative de precipitații au fost generate de „patru episoade de ploaie intensă”, adică patru zile în care au căzut peste 20 de milimetri de apă în 24 de ore „Dar aceste episoade contorizate într-o lună și jumătate reprezintă jumătate din totalurile lunare.” Acestea sunt ploile din 9 iulie în care un bebeluș și-a pierdut viața într-un parc din Bruxelles (41,8 mm la Uccle), 12 iulie (37 mm), 1 august (40,6 mm) și 14 august (29 mm)

Se poate ca anul excepțional pe care îl trăim să devină o normă în viitor? Potrivit lui Pascal Mormal, nu există suficientă perspectivă asupra schimbărilor meteo din ultimii ani pentru a oferi un răspuns documentat. Cu toate acestea, „primele cifre pentru luna august indică faptul că nu au fost neapărat multe zile de furtună. Dar aceste furtuni sunt mai violente decât în trecut. Această observație se potrivește cu raportul climatic IRM 2020 conform căruia din anii 80 s-a observat o creştere semnificativă a numărului de zile în care se depășește pragul de 20 de milimetri pe zi. Vorbim de o creştere de 0,6 zile pe deceniu pentru frecvenţa precipitaţiilor zilnice în timpul verii, creștere de 0,5 zile pe deceniu a frecvenței precipitațiilor pe bază anuală.”

Această observație ar putea fi legată cu precauție de încălzirea globală. „Așa cum am spus, clima belgiană este puternic influențată de oceane, dar zilele rămân variabile. Încălzirea globală ar putea duce la perioade ploioase mai intense, intercalate cu perioade mai lungi de secetă.”

Deja observăm acest fenomen de aproximativ zece ani. „Nu a fost cazul în acest an, dar a fost în 2018, 2019, 2020 și 2022”, spune meteorologul. „Și nu este un lucru bun, deoarece natura are nevoie de perioade stabile și nu de ploi torențiale care, în loc să fie absorbite de sol, curg și se transformă în inundații și alunecări de teren. În mod similar, nici perioadele de secetă nu sunt bune nici pentru natură, nici pentru agricultură.”