Sindicatele și mai multe organizații neguvernamentale atacă reforma șomajului la Curtea Constituțională

Actualizare:

Cifrele publicate miercuri privind originile etnice ale celor 100.000 de persoane care urmează să fie excluse anul viitor din schema de șomaj erau eronate. O informație falsă care a dus la multe controverse. De fapt, doar 19% dintre șomerii de lungă durată au naționalitate străină și nu 57% așa cum se afirmase miercuri. În plus, cifrele care au scandalizat societatea civilă menționează tendențios originile etnice ale celor din schema de șomaj și nu naționalitatea lor. Așadar, reținem că, din cei peste 100.000 de oameni, care ar trebui să nu mai primească indemnizații de șomaj anul viitor, 81% au cetățenie belgiană, iar 19% sunt doar rezidenți în Belgia.

Știrea inițială:

Frontul sindical comun (CSC, FGTB și CGSLB), susținut de mai multe organizații ale societății civile, a atacat miercuri la Curtea Constituțională reforma șomajului, care limitează alocațiile la doi ani și exclude din schemă peste 100.000 de persoane care caută un loc de muncă de mai mulți ani.

Acțiunea vizează măsurile tranzitorii ale reformei șomajului și însuși principiul limitării alocațiilor în timp. Potrivit sindicatelor și mai multor organizații neguvernamentale, precum Liga Drepturilor Omului, Liga Familiei și Vie Féminine, reforma introdusă de guvernul Arizona constituie un atac fără precedent asupra securității sociale belgiene. Aceștia denunță un sistem care exclude cei mai vulnerabili membri ai societății de la alocații, fără un sprijin credibil sau un mecanism de tragere la răspundere a angajatorilor.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă ar avea la dispoziție doar șase luni – sau chiar trei luni și jumătate în practică – pentru a-și găsi un nou serviciu înainte de a fi excluse din sistem. Reclamanții consideră că reforma încalcă mai multe principii constituționale, inclusiv dreptul la securitate socială și principiile egalității și nediscriminării. Aceștia susțin că nimic din expunerea de motive sau din răspunsurile ministrului federal al muncii, David Clarinval (MR), în timpul dezbaterilor parlamentare, nu poate justifica un astfel de pas înapoi în progresul social. De asemenea, subliniază inconsecvența argumentelor guvernului, cum ar fi constrângerile bugetare (în timp ce orele suplimentare scutite de impozit sunt extinse), stimulentul pentru revenirea la muncă (în timp ce flexi joburile îi avantajează în primul rând pe cei deja angajați) și obiectivul unei rate de ocupare a forței de muncă de 80% până în 2029 (considerat incompatibil cu creșterea cotei de ore lucrate de studenți).

Reforma ar afecta în special grupurile deja vulnerabile pe piața muncii: vârstnicii, tinerii, femeile, persoanele cu dizabilități și cele cu calificări scăzute. Dar ar afecta și unii lucrători activi, cum ar fi cei angajați prin intermediul Agenției Locale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ALE) sau lucrătorii cu jumătate de normă care primesc o indemnizație de venit garantat.

Dincolo de aspectele juridice, sindicatele și asociațiile neguvernamentale consideră că reforma încalcă contractul social pe care se bazează societatea belgiană de 80 de ani: „Amenință să sărăcească permanent zeci de mii de oameni, să le slăbească familiile și să exacerbeze inegalitățile”, subliniază ei. De aceea, reclamanții contestă constituționalitatea acestei măsuri, pe care o consideră „precipitată, nedreaptă și contrară angajamentelor fundamentale ale statului belgian”.

Între timp, tot miercuri, ministrul Muncii, David Clarinval, a publicat cifre care arată că 6 din 10 persoane care au primit indemnizații de șomaj în 2023 au origini străine, ceea ce înseamnă că ori titularii, ori cel puțin unul dintre părinți dețineau o cetățenie non-belgiană.

Datele arată că 41,5% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au cetățenie belgiană, 25% provin dintr-o altă țară a UE, 30% din state non-UE (dintre care aproape 13% au rădăcini în Maghreb, inclusiv Maroc, Algeria, Tunisia, Libia și Mauritania), iar 4% au origini necunoscute.

Unia, asociația belgiană care luptă împotriva discriminării, a avertizat că reformele pieței muncii ar putea exacerba inegalitățile, subliniind persistența discriminării bazate pe origine. Clarinval a recunoscut necesitatea unei „atenții deosebite” față de persoanele cu origini migrante, care pot avea „dificultăți cu limba sau cu instituțiile belgiene”, adăugând că aceste disparități necesită „măsuri specifice de sprijin”.