Procurorul-șef de Bruxelles trage semnalul de alarmă: 20 de incidente armate doar în această vară!

Creșterea numărului de atacuri armate la Bruxelles este un fenomen îngrijorător care s-a intensificat în această vară. Procurorul-șef al Parchetului Bruxelles, Julien Moinil, avertizează că această violență nu este exclusiv apanajul bandelor rivale. Cetățenii nevinovați sunt amenințați direct. Pentru a-și susține punctul de vedere, procurorul citează două exemple frapante: o mamă aflată la volanul mașinii sale alături de copilul ei de 9 ani a trăit o experiență traumatizantă după ce un glonț i-a penetrat parbrizul. Un alt glonț rătăcit a spart fereastra unei case în plină zi.

„Nu este deci doar o problemă între bande rivale”, a insistat Julien Moinil în fața presei. „Vom aștepta până când vor exista victime civile nevinovate înainte de a reacționa și a oferi resursele necesare? A considera acest lucru un război între traficanți de droguri este complet greșit. Orice locuitor al Bruxellesului poate fi lovit de un glonț rătăcit, fie în parbriz, fie în timp ce merge pe trotuar”, a subliniat magistratul.

Dintre cele 20 de atacuri armate înregistrate în această vară, patru au avut loc în zona Bruxelles-Ixelles și se crede că nu au legătură cu drogurile. Celelalte 16, inclusiv două fatale, sunt încă în curs de investigare. Potrivit procurorului, mai multe deficiențe explică parțial această situație. El denunță lipsa resurselor și a practicilor care favorizează crima organizată.

Julien Moinil afirmă că mulți lideri de bande, deși încarcerați, continuă să își gestioneze afacerile din celule. Este „urgent să fie plasați sub un regim de înaltă securitate”, deoarece „astfel de fapte sunt comise în fiecare zi”. În plus, el deplânge faptul că infractorii sunt eliberați prea ușor, subliniind că, prin mesageria criptată, Belgia este considerată un teritoriu atractiv, deoarece „se iese după efectuarea unei treimi din pedeapsă”.

„De la începutul anului 2025, 6.211 adulți și 874 de minori au fost aduși în fața procurorului, comparativ cu 2.200 în aceeași perioadă a anului 2024, ceea ce reprezintă aproape o triplare a răspunsului penal”, a ținut să sublinieze procurorul. 1.250 au fost arestați pentru trafic de droguri.

Procurorul arată cu degetul spre gestionarea migranților ilegali. De la începutul anului, 4.595 de persoane au fost arestate de poliție, dar 91% dintre acestea au fost eliberate de Oficiul de Imigrări din cauza lipsei de spațiu în centrele închise. Moinil numește aceasta o „forță de muncă clandestină” pentru crima organizată și solicită mai multe resurse pentru Oficiul de Imigrări.

Peste 100 de minori se află pe o listă de așteptare pentru a fi plasați în instituții, ceea ce îi obligă pe judecătorii pentru minori să îi elibereze fără a oferi o soluție adecvată.

Codificarea testelor balistice are o restanță de 400 de cazuri, uneori vechi de până la doi ani, ceea ce împiedică anchetele. În plus, absența camerelor de filmat în anumite cartiere reprezintă o problemă majoră pentru identificarea suspecților.

Pentru a combate această violență legată de droguri, Julien Moinil consideră că resursele alocate sunt departe de a fi suficiente. „Nu voi mulțumi statului pentru că respectă legea. Mi s-au dat doi magistrați suplimentari, dar aceștia îndeplinesc doar cadrul prevăzut de lege. Pentru atacurile armate, nu am primit nimic, nu există resurse suplimentare. Sunt ascultat, dar nu primesc nicio resursă”, a spus el.

Procurorul a recunoscut că treizeci de anchetatori suplimentari au fost transferați la Poliția Judiciară Federală (PJF) din Bruxelles, dar consideră că această măsură este insuficientă: „Am putea lucra mai bine dacă guvernul ne-ar da resurse suplimentare. Dacă am putea îndeplini cadrul de reglementare al poliției care datează din 2001…”, a conchis el.