Economia flamandă va fi mai dinamică și va domina peisajul belgian în următoarea legislatură
În următorii cinci ani, Flandra își va recâștiga avantajul față de restul țării în ceea ce privește creșterea economică, ocuparea forței de muncă și finanțele publice.
La o lună de la publicarea previziunilor macroeconomice pentru următorii cinci ani la nivel național, Biroul Federal de Planificare oferă joi o defalcare regională. Acest exercițiu este realizat în colaborare cu Institutul Valon de Evaluare, Prospective și Statistică (IWEPS), Statistiek Vlaanderen și Institutul de Statistică și Analiză din Bruxelles (IBSA). Potrivit acestor noi cifre, economia belgiană va continua să crească cu o rată de 1,3% până la 1,4% pe an în perioada 2025-2029, cu un ușor avantaj pentru nordul țării.
Creșterea PIB-ului flamand, adică 1,5% pe an în medie, va rămâne mai mare decât cea a PIB-ului valon (1,3%) și a Bruxellesului (1,0%). Pentru acest an 2024, însă, cele trei regiuni înregistrează o creștere similară, cu 1,4% pentru Flandra și Bruxelles și 1,3% pentru Valonia.
O bună parte din creșterea suplimentară flamandă în cursul următoarei legislaturi poate fi explicată printr-o contribuție mai mare din partea serviciilor, a industriei și a construcțiilor.
După o perioadă 2016-2022 marcată de o creștere puternică a ocupării forței de muncă, vom asista la o încetinire a creării de joburi noi în toate cele trei regiuni. Încă o dată, creșterea ocupării forței de muncă în perioada 2024-2029 va fi mai mare în Flandra (+0,9% pe an) decât în Valonia (+0,6%) și Bruxelles (+0,3%).
În același timp, inflația ar trebui să se normalizeze, iar diferitele componente ale venitului ar trebui să-și recapete specificul regional. Astfel, creșterea veniturilor de la Bruxelles este susținută de dinamica ocupării forței de muncă a locuitorilor din regiune. În Flandra și Valonia, în schimb, creșterea veniturilor este alimentată mai mult de pensii, din cauza îmbătrânirii mai accentuate a populației.
În urma scăderii inflației, creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor ar trebui să se normalizeze în cele trei regiuni. Puterea de cumpărare a gospodăriilor ar trebui să crească aproape în același ritm în Flandra (+1% pe an în medie în perioada 2026-2029) și în Valonia (+1,1%) și puțin mai rapid la Bruxelles (+1,4%).
În cele din urmă, raportul evidențiază o deteriorare mai semnificativă a finanțelor publice ale Regiunii Bruxelles și ale Comunității Francofone. La rândul lor, Flandra și Valonia rămân pe o traiectorie relativ controlată, mai ales datorită expirării diferitelor planuri de redresare pentru care locuitorii au fost chemați să contribuie.