Reforma pensiilor, acordul nuclear, criza politică, economică și socială: Premierul Alexander De Croo face bilanțul ultimelor luni!

A devenit o tradiție ca înaintea vacanței de vară, a pauzelor parlamentară și guvernamentală, să se facă un bilanț al lunilor care au trecut. Premierul Alexander De Croo (Open Vld) a făcut turul publicațiilor belgiene sâmbătă și duminică cu o serie de interviuri în care a vorbit despre cele două acorduri federale de săptămâna aceasta (pensii și enegie nucleară), despre tensiunile din cadrul coaliției de guvernare Vivaldi, despre zvonurile unei crize politice și despre viitorul său ca premier.

O criză politică este “ultimul lucru de care avem nevoie” spune premierul care a insistat asupra angajamentului său de a rămâne în fruntea guvernului federal până în 2024 și chiar să revină după alegeri în fruntea unei coaliții Vivaldi 2 dacă se reface majoritatea parlamentară.

Duminică în studioul VTM Nieuws, Alexander De Croo (Open Vld) i-a apostrofat pe vicepremierii săi care au descris acordul guvernamental privind pensiile drept un compromis slab. De Croo consideră acest lucru inacceptabil și le cere colegilor săi din guvern să facă declarații mai puțin impulsive. „Cred că un membru al guvernului ar trebui să-și susțină decizia. Acest acord este un prim și foarte important pas pentru mine”, a mai spus premierul care a comentat și informațiile vehiculate privind o răsturnare a guvernului său.

„Să renunțăm la guvern în acest moment ar fi o idee foarte proastă în contextul unei succesiuni de crize globale”, spune premierul care a pomenit criza corona, pe cea energetică și războiul din Ucraina.

„Nu este totuși momentul să blocăm țara pentru o perioadă bună de timp. Nu ne putem concentra acum doar pe chestiunile interne și tensiunile dintre Flandra și Valonia. Ca guvern, trebuie să fim alături de oameni mai mult ca oricând.”

Discuția de la VTM a mers apoi spre acordul de principiu privind prelungirea funcționării pentru două reactoare nucleare timp de zece ani după 2026. Potrivit premierului, s-a încheiat un acord preliminar bun cu Engie. „De fapt, putem face comparația cu procesul de cumpărare a unei case. Mai întâi semnăm un compromis, apoi actul propriu-zis. A continua să avem energie este o ambiție comună, așa că nu sunt cu adevărat îngrijorat de acest lucru”, spune De Croo.

„Nu ne aflăm într-o situație în care avem nevoie de un plan B. Au fost discuții bune cu Engie și avem același scop.”

Cât va costa menținerea funcționării celor două reactoare nu se știe deocamdată.

„O centrală nucleară nu este o fabrică de biscuiți, există într-adevăr un preț atașat. Dar avem nevoie de siguranță. Dacă nu facem acest lucru și am rămâne brusc fără energie, costul ar fi probabil mult mai mare”, a conchis premierul.

El a vorbit și despre viitorul său politic.

În Le Soir, De Croo a declarat că „a fi prim-ministru este o onoare. Voi continua să exercit această funcție, iar dacă o pot face după 2024, va fi prioritatea mea […]. Prima mea ambiție este și rămâne să pot continua să fiu în slujba belgienilor”.

În l’Echo, Alexander De Croo face o proiecție a ambițiilor sale politice dincolo de 2024.

Premier federal pentru o coaliție Vivaldi 2? „Da, desigur. Dacă rezultatele alegerilor o vor permite. Este un job fantastic și repet, pentru mine, această poziție nu este o rampă de lansare spre altceva”.

Și a dezmințit cu fermitate în De Standaard zvonurile care îl dădeau candidat pentru poziția lui Jens Stoltenberg la NATO.

Jurnaliștii de la Het Nieuwsblad l-au întrebat pe Alexander De Croo dacă este fericit în funcția pe care o deține:

„Nu am devenit prim-ministru pentru a fi personal fericit. Este un privilegiu incredibil să pot face acest lucru. Mai ales în vremuri dificile ca cele pe care le trăim când misiunea mea este să protejez oamenii și să pregătesc țara pentru viitor. Dacă pot să fac asta și să fiu răsplătit în 2024, atunci poate că va exista o fericire personală. Dar pentru a fi fericiți în viață, trebuie de fapt să facem altceva decât asta”.

Alexander De Croo mai spune că nu este “încă” îngrijorat de sondajele care arată că partidul său Open VLD stagnează în jurul a 10%, chiar dacă popularitatea sa este ridicată.

De Croo spune că nu depinde doar de el, ci de alegători și de partenerii săi de coaliție (Vivaldi reunește șapte partide) care ar putea decide în orice moment să părăsească guvernul pentru interese electorale.

Și mai sunt și alți politicieni care s-au declarat deja pregătiți să preia postul de prim-ministru. Este vorba de Paul Magnette, președintele PS, care, în urmă cu câteva luni, se arăta deja pregătit să se instaleze în fruntea guvernului. „Dacă mi se cere, îmi asum responsabilitățile”, afirma Magnette. Președintele MR Georges-Louis Bouchez nu ascunde nici el că s-ar vedea în biroul federal din Rue de la loi 16.

Toamna vine cu dosare grele pentru coaliția de guvernare. Este vorba de reforma pieței muncii, reforma fiscală, discuțiile în jurul bugetului 2023 și 2024, toate pe un fundal pre-electoral dublat de nemulțumirea socială legată de puterea de cumpărare și de criza energetică.