Bugetul federal 2023-2024 aduce subvenții în criza energetică, reforma muncii și noi perspective în sănătate, securitate și apărare!

Actualizare 13 octombrie: Vot de încredere în parlament pentru premierul Alexander De Croo și guvernul său Vivaldi pentru bugetul plurianual 2023-2024.
135 de deputați și-au exprimat opțiunea: 79 au votat pentru, 52 împotrivă și 4 s-au abținut. Dezbaterea asupra bugetului a început miercuri dimineață și a continuat până joi dimineața foarte devreme.
Opoziția a criticat bugetul ca fiind sărac în reforme structurale, dar liderii grupurilor parlamentare care nu fac parte din coaliția guvernamentală au catalogat dezbaterea maraton drept utilă și interesantă.

Premierul Alexander De Croo și-a prezentat, marți, planul bugetar pentru 2023-2024, după un maraton de negocieri care s-a desfășurat începând de vineri seara. De altfel, ultima rundă de discuții a început luni seara la ora 22.00 și s-a încheiat cu puțin înainte de momentul în care Alexander De Croo și-a rostit discursul politic care marchează deschiderea anului parlamentar.

Este un buget care a fost țesut în jurul a trei priorități, leit-motivul discursului premierului find “protecția” pentru familii, lucrători independenți și întreprinderi.

Războiul din Ucraina și criza energetică, reforma fiscală și cea a pieței muncii, educația, inovația și sănătatea, justiția și apărarea au fost evocate de premier ca fiind teme centrale ale bugetului federal pe următorii doi ani. Premierul a vrut să se asigure că nu vor fi blocaje în an electoral și, deci, un risc de a rămâne fără buget federal așa cum s-a întâmplat în mandatul trecut.

Criza energetică și războiul din Ucraina

De Croo și-a început discursul evocând războiul din Ucraina și atrocitățile comise de ruși prin bombardarea de ținte civile în cursul zilei de luni.

„În aceste vremuri negre, Belgia continuă să fie alături de poporul ucrainean. Belgia nu va abandona Ucraina. Vă vom sprijini în continuare.” „Atacurile de ieri (n.red. luni) asupra Kievului și a altor câtorva orașe, bombardarea locurilor de joacă, parcurilor, universităților și caselor unor civili nevinovați nu lasă nicio îndoială cu privire la barbaria regimului lui Vladimir Putin”. Dar De Croo a adăugat că „Ucraina va câștiga acest război”.

Pentru Vladimir Putin și regimul său, Alexander De Croo a avut cuvinte dure:

“Vedem falimentul statului național absolut care, ca alfa și omega, trebuie să aducă mântuirea. Un singur popor. Un regat. Un lider. Unde am mai auzit asta? Nebunia lui Putin îi obligă pe toți democrații liberi să facă o alegere clară. Alegerea între barbarie sau civilizație.”

În acest context, premierul federal a vorbit de o „bazooka energetică” pentru protejarea populației din Belgia.

„Propriii noștri cetățeni se confruntă cu consecințele economice ale războiului. Nu există o soluție miraculoasă”, a mai spus Alexander De Croo. „Guvernul poate atenua șocul, dar nu vom putea înlătura toate preocupările”, a explicat premierul.

Concret, pentru populație sunt prevăzute următoarele măsuri:

Subvenția de 196 de euro, cu care guvernul federal sprijină familiile în noiembrie și decembrie să plătească facturile mari, va fi prelungită până la sfârșitul lunii martie. Guvernul va deconta astfel aproape o mie de euro pentru o plajă largă a populației în cele cinci luni de sezon rece.

Pentru cei care își încălzesc casele cu peleți, va fi un cec de 250 de euro, care nu poate fi cumulat cu alte ajutoare pentru încălzire.

În plus, există și prima pentru păcură de 300 de euro care va fi și ea prelungită.

TVA-ul de 6% pentru gaze și electricitate este permanentizat, dar va fi compensat cu un sistem de accize în cazul în care prețurile scad prea mult.

Accizele la carburanți rămân și ele reduse, cu același mecanism de clichet inversat care se aplică atunci când prețul maxim de referință coboară sub nivelul de 1,70 de euro pe litru.

Se prelungește și tariful social prin care un milion de familii vulnerabile beneficiază de prețuri reduse la gaz și electricitate. Totodată, acest tarif social va fi reformat pe viitor pentru a acoperi cât mai eficient familiile care au nevoie de el, pentru a elimina fraudele, dar și pentru a nu încuraja oamenii să renunțe la joburi pentru a beneficia de prețurile reduse.

Guvernul vrea să finanțeze toate aceste măsuri din veniturile obținute în urma taxării profiturilor excedentare ale producătorilor de energie. Impozitul pe profitul în exces se aplică retroactiv. În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, se impozitează acele profituri excedentare de peste 180 de euro pe MWh. Apoi, apoi din decembrie 2022 până în iunie 2023, guvernul merge chiar mai mult și va taxa tot ce depășește 130 MWh, mult mai strict decât nivelul european de 180 de euro pe MWh. De asemenea, a fost lăsată deschisă o opțiune pentru extinderea acestei taxe în funcție de evoluția situației.

Apoi, operatorul de rețea de gaze, Fluxys, va trebui să plătească anul viitor o contribuție de 300 de milioane de euro. Iar sectorul petrolier ar trebui, de asemenea, să contribuie cu câte 300 de milioane de euro pe an timp de doi ani. În total, aceste măsuri ar genera în jur de 3 miliarde de euro.

Pentru companii, accizele la gaze și energie electrică vor fi reduse până la sfârșitul lunii martie 2023.

„Pentru independenții noștri, IMM-urile noastre și întreprinderile noastre, extindem măsurile de sprijin „energetic” până la sfârșitul iernii”, a explicat premierul. Pe lângă accize, mai există posibilitatea de a recurge la șomaj temporar și dreptul de pasarelă pentru cei care desfășoară activități independente.

Premierul De Croo a spus în discursul său că mizează pe Uniunea Europeană pentru a „ataca răul de la rădăcină”. Este misiunea Europei să acționeze pentru că „piața gazelor nu mai este o piață liberă”. „Trebuie să intervenim pentru a proteja celelalte piețe libere”, a spus Alexander De Croo, precizând că așteaptă noi propuneri de la Comisia Europeană săptămâna viitoare.

Despre viitorul energetic, șeful executivului federal a afirmat că în „acest război energetic”, intenționează să asigure “independența energetică” a Belgiei.

„Mai repede decât intenționam, trebuie să ne îndreptăm către energia mai ieftină pe care o producem. Prelungim durata de viață a celor mai tinere reactoare nucleare și investim în cercetare pentru reactoare mai mici și mai curate pentru viitorul energiei noastre. Nu mai este loc pentru tabuuri”, a subliniat Alexander De Croo.

Finanțarea tuturor măsurilor planificate pentru sprijinirea întreprinderilor și gospodăriilor în criza energetică are un cost. Deficitul bugetar este stabilit la 3,2% din PIB. Prim-ministrul a apărat această țintă bugetară.

„Aud criticile acestui impact bugetar. Și împărtășesc îngrijorarea. Dar întrebarea mea rămâne: ce ar fi trebuit să facem? Ar fi trebuit să ne lăsăm companiile să intre în faliment în timpul crizei covid? Ar fi trebuit să refuzăm să acordăm ajutor persoanelor care desfășoară activități independente? Ar trebui poate să ne lăsăm clasa de mijloc în frig. Este ușor să închidem ochii și să nu facem nimic. Dar costurile pentru economia noastră și pentru societatea noastră ar fi mult prea mari”, a spus Alexander De Croo.

Reforma fiscală și reforma pieței muncii

După criză, vine reconstrucția. Reforma pieței muncii rămâne în centrul preocupărilor guvernamentale. Statul are nevoie de baze solide pentru a fi „protectorul și apărătorul libertăților”. Este nevoie de „autorități publice mai eficiente, mai mulți oameni în câmpul muncii și cariere mai lungi”, a subliniat Alexander De Croo. Premierul a menționat numărul excesiv de locuri de muncă vacante.

Sistemul “flexi-jobs” va fi extins la agricultură, sectorul evenimentelor și cel cultural, în îngrijire și sport. Numărul maxim de ore de lucru pentru studenți va fi, de asemenea, extins la 600 de ore pe an de la 455.

Pentru a proteja companiile de o povară fiscală prea mare în urma indexărilor așteptate în ianuarie, contribuția angajatorului la salariile indexate va fi redusă cu 7% în primele două trimestre pe 2023, măsură care va costa aproximativ 1 miliard de euro. Pentru ultimele două trimestre ale anului 2023, companiile pot cere amânări care vor fi reeșalonate până în 2025.

Economiile se fac pe “creditul de timp” pentru îngrijirea unui copil (așa-numitul „credit de timp cu motivare”, care este clar diferit de concediul parental). De acum înainte, părinții pot apela la acest beneficiu înainte ca un copil să împlinească 5 ani (acum vârsta limită este de 8 ani). De asemenea, “creditul de timp” în sine va fi redus de la 51 la 48 de luni. Și pentru alte pauze de carieră se va reduce durata de la 60 la 51 de luni.

Guvernul spune că va depune mai multe eforturi pentru reintegrarea pe piața muncii a șomerilor și a bolnavilor de lungă durată. În acest scop, vor exista stimulente financiare pentru companiile care se concentrează pe acest lucru, iar serviciile private de orientare vor fi mai implicate în proces.

O reformă fiscală vastă rămâne obiectivul guvernului care „cere ministrului de Finanțe să prezinte, până în decembrie, o primă fază detaliată și ambițioasă a reformei fiscale”.

La capitolul pensii, „femeile și bărbații care muncesc mai mult merită pensii mai mari”, a explicat premierul. „Iar cei care nu muncesc suficient vor simți efectul” odată cu intrarea în vigoare o noilor condiții care dau dreptul la pensia minimă.

Sănătate

“Pregătim și o schimbare de sănătate: facem alimentele sănătoase mai ieftine și produsele nesănătoase mai scumpe”, a anunțat Alexander De Croo în discursul să de marți.

Concret, accizele vor fi majorate și mai mult pentru produsele din tutun. Acest lucru se va întâmpla și pentru țigările electronice din 2024. Măsura ar trebui să aducă 200 de milioane de euro pe an la buget. O parte din acești bani vor fi folosiți pentru acea schimbare de care vorbea premierul. Ministrul Sănătății Frank Vandenbroucke (Vooruit) și ministrul Finanțelor Vincent Van Peteghem (CD&V) vor lucra la acest dosar. Intenția ar fi creșterea TVA-ului la produsele nesănătoase și scăderea la produsele sănătoase (cum ar fi fructele și legumele).

Administrație, politică, sectorul bancar

Se intervine și în aparatul public.

Contractul de livrare a ziarelor de către Bpost nu va mai fi reînnoit de anul viitor. În 2024, vor fi deduse 50 de milioane de euro.

Compania feroviară SNCB/NMBS va primi o sumă suplimentară de 115 milioane de euro anul viitor și 100 de milioane de euro în 2024. În următorii 10 ani nvestiția se va ridica la 3 miliarde de euro.

Creșterea promisă a salariilor funcționarilor publici se va limita la tichete de masă. Creșterea salarială promisă pentru poliție va fi, de asemenea, implementată doar cu 45% și va crește la 100% în 2024 și mai ales în 2025.

Propunerea premierului De Croo de “austeritate politică”, bine primită de politicieni, se va concretiza în liniile bugetare aprobate marți. Granturile pentru partidele politice sunt înghețate timp de un an. Salariile ministeriale vor fi reduse cu 8%. Senatul va pierde și el fonduri.

Taxa majorată pe valori mobiliare a căzut în timpul negocierilor. Cu toate acestea, impozitul bancar nu mai este deductibil. Există și o taxă pentru companiile de asigurări. Deducerea dobânzii noționale este limitată la IMM-uri.

Apărare și securitate

Premierul Alexander De Croo a amintit în fața Camerei că pe 25 februarie, Consiliul de Miniștri a decis majorarea bugetului apărării la 1,54% din PIB până în 2030. Obiectivul pentru 2035 este de 2% din PIB.

„Reintroducerea serviciului militar generalizat nu-și are locul în această strategie”, a spus Alexander De Croo, care pariază pe atractivitatea unei cariere militare pentru tineri.

A fost înființat un „consiliu de apărare industrială” pentru a proteja „bazele industriale, tehnologice și militare”. “Să permitem companiilor noastre să beneficieze de investiții militare”.

De asemenea, este planificată dezvoltarea „unei a cincea componente” a Apărării. Este vorba despre extinderea capacităților de securitate cibernetică a armatei pentru că „războaiele se duc nu numai pe teren, ci și în spațiul cibernetic”, a explicat premierul.

Poliția și justiția sunt, de asemenea, priorități în programul guvernamental.

„O țară care protejează investește și în securitate, în străzi și orașe sigure”, a adăugat Alexander De Croo, în contextul în care Belgia se confruntă cu un val de violențe legat ede traficul de droguri. „Răspunsul nostru este clar: nu ne vom lăsa intimidați”, a spus premierul, anunțând un miliard de euro pentru poliție și justiție.

„Dacă amenințarea evoluează, poliția și justiția trebuie să se adapteze. Având în vedere acest lucru, guvernul lansează o nouă cale de reformă, pentru ca resursele suplimentare să fie și mai profitabile pentru îmbunătățirea protecției cetățeanului și a serviciului. Voi da doar un exemplu: țara noastră are 225 de clădiri judiciare, Olanda are 25, adică cu 200 mai puține! Dacă vrem ca noile investiții să fie profitabile, trebuie să îndrăznim să raționalizăm”, a explicat premierul.

De asemenea, Alexander De Croo a pledat pentru mai multe fuziuni ale zonelor de poliție. „În ultimii douăzeci de ani, numărul zonelor de poliție s-a restrâns de la 196 la 185, acest proces s-a desfășurat pe bază de voluntariat. Guvernul va continua să se bazeze pe voința sistemului, dar trebuie să fie mai multe fuziuni”, a mai spus premierul Alexander De Croo în parlament la prezentarea acordului bugetar 2023-2024.

Dezbaterea parlamentară asupra acestei declarații și asupra bugetului va avea loc miercuri, 12 octombrie, de la ora 10:00.

Votul de încredere este programat joi de la ora 15:10.

Puteți urmări discursul din Cameră al premierului Alexander De Croo!

CATEGORIES
TAGS

COMMENTS

Wordpress (0)